TOT ÎNAINTE Liberalizarea piețelor de energie electrică și gaze naturale reprezintă un pas important în procesul de convergență a României la zona euro, pentru că ferește consumatorii de șocuri, a spus luni vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Emil Calotă - „România nu își pune problema dacă va trece, ci când va trece la zona euro. Faptul că prețurile la energie electrică, începând cu acest an, și la gaze naturale, foarte curând, se vor liberaliza, cu măsuri de monitorizare, va pregăti consumatorii pentru realitatea din spațiul comunitar, fără șocuri“. Reamintim că piața de energie electrică se va liberaliza total începând cu 1 ianuarie 2018, în timp ce piața gazelor a fost liberalizată la 1 aprilie 2017 pentru componenta de producție, urmând ca tarifele la consumatorii casnici să fie reglementate până în 2021. Șeful ANRE, Niculae Havrileț, spunea recent că, dacă piața gazelor nu ar fi fost liberalizată la 1 aprilie, ar fi trebuit urmați pașii din calendarul de liberalizare pe care România și l-a asumat în 2012, care prevedea o creștere de preț la 78 lei pe MWh, față de 71 - 72 lei, cât este nivelul de acum de la bursă.

PROBLEME MAI GRAVE Până la zona euro, însă, țara noastră mai are de reparat mult la sistemul energetic. Audiat săptămâna trecută în comisii, același Havrileț sublinia că România nu are suficiente capacități de producție a energiei electrice, astfel că, în momentele în care consumul crește, există probleme cu asigurarea alimentării și siguranței sistemului energetic național. El a fost întrebat și care este poziția ANRE față de scumpirea energiei electrice din 2017 - „Este primul an când avem o piață liberalizată total la gaze și 90% energie electrică. În plus, am avut un vârf de consum de energie electrică, într-o perioadă cu turbulențe deosebite din punct de vedere meteorologic. În ianuarie 2017 am avut o solicitare crescută de energie electrică - vremea a fost foarte friguroasă și a lipsit energie hidro în sistem, care este ieftină. Acest lucru a făcut ca prețul energiei pe cărbune să urce foarte mult, ajungându-se la valori foarte mari, de până la 650 lei pe MWh, dacă facem o comparație cu prețul mediu până la acel moment, de 150 - 160 lei. A fost un salt foarte mare“. Și în iulie a fost o situație similară, când a existat o solicitare foarte mare de electricitate, de data aceasta pe fondul unor temperaturi extrem de mari; totul coroborat cu o vară secetoasă și o lipsă a vântului, deci cu o producție mică de energie hidro și eoliană. Drept urmare, și în timpul verii s-a produs mai multă energie pe cărbune, care este scumpă.