Gazprom acţionează Ucraina în justiţie la Curtea de la Stockholm

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Gazprom acţionează Ucraina în justiţie la Curtea de la Stockholm

Justiție 09 Ianuarie 2009 / 00:00 400 accesări

Gazprom a pregătit acţiunea în justiţie împotriva Ucrainei şi o va depune în zilele următoare la Curtea de Arbitraj de la Stockholm, a anunţat ieri vicepreşedintele Gazprom, Aleksandr Medvedev. „Acţiunea împotriva Naftogaz-Ucraina este pregătită şi ea va fi depusă în zilele următoare”, a indicat Aleksandr Medvedev. “Condiţiile de plată pentru tranzitul gazului rus către Europa prin Ucraina corespund în totalitate contractului”, a adăugat el. Rusia acuză Ucraina de furt de gaz şi de nerespectarea termenilor contractuali privind tranzitul gazelor destinate clienţilor europeni. Compania ucraineană Naftogaz a declarat însă că parametrii de tranzit pentru anul 2009 nu au fost negociaţi şi că, prin acţiunile ei, Rusia intenţionează să compromită Ucraina. Reprezentantul preşedinţiei ucrainene pe probleme energetice, Bogdan Sokolovski, a declarat ieri că Ucraina insistă ca preţul pentru gazul rusesc livrat să crească paralel cu tariful la tranzitarea gazelor destinate Europei pe teritoriul ucrainean. Negocierile ruso-ucrainene privind livrările de gaz, întrerupte la 31 decembrie, au fost reluate miercuri noaptea, şefii Gazprom şi Naftogaz, Aleksei Miller şi Oleg Dubina, întîlnindu-se la Moscova, înainte de a se deplasa la Bruxelles.

Mai mult, directorul Gazprom le-a propus ieri consumatorilor europeni să acţioneze în justiţie Ucraina pentru perturbarea livrărilor de gaze ruseşti, relatează pagina online a agenţiei RIA Novosti. „Ţările care se simt victime au dreptul să acţioneze Ucraina în justiţie”, a declarat Miller. “Ucraina nu îşi respectă obligaţiile în calitatea de ţară de tranzit, iar refuzul Kievului de livrare a gazelor către Europa merge dincolo de raţional”, a subliniat Miller, invocînd Carta pentru Energie.

Ucraina semnează un acord cu UE pentru trimiterea de observatori

Ucraina a semnat joi un acord cu Comisia Europeană prin care invită observatorii europenii să vină să verifice tranzitul de gaze ruseşti în Ucraina, a declarat un membru al delegaţiei ucrainene la UE. Potrivit lui Viaceslav Kniajitski, responsabilul pentru energie al delegaţiei, memorandumul semnat de preşedintele companiei ucrainene de gaz, Oleg Dubina, şi de vicepremierul ucrainean Hrihori Nemiria “deschide calea (reluării) tranzitului via Ucraina”. Comisia Europeană urmează să semneze un acord cu Rusia privind activitatea observatorilor pentru ca livrările de gaz rusesc către Europa via Ucraina, întrerupte încă de miercuri, să fie reluate.

Observatorii UE pentru monitorizarea livrărilor de gaze, în două-trei zile?

Trimiterea de observatori europeni pentru a verifica livrările de gaze între Rusia şi Ucraina ar putea dura “două-trei zile”, a declarat, ieri, un oficial din cadrul Comisiei Europene. “Încercăm să identificăm experţii şi sperăm că vom rezolva repede problema”, a declarat Heinz Hilbrecht, un expert de la Directoratul pentru Energie al Comisiei Europene. Hilbrecht a făcut aceste declaraţii în cursul audierii la Parlamentul European, în prezenţa reprezentaţilor Gazprom şi Naftogaz, veniţi la Bruxelles pentru a stabili detaliile misiunii de observatori. “Avem nevoie să punem la punct un plan, în cooperare cu Gazprom şi Naftogaz, pentru a stabili ce staţii de gazoducte vor fi supuse verificărilor. Aş vrea să cred că este o chestiune de două-trei zile”, a explicat oficialul citat. Lista experţilor este întocmită de Federaţia marilor producători de gaz Eurogas şi de operatorii infrastructurilor de gaze reuniţi în cadrul GIE (Gas Infrastructure Europe).

Gazprom va relua livrările de gaze după sosirea observatorilor UE

Gazprom va relua livrările de gaze naturale către Europa după sosirea în Ucraina a unor reprezentanţi ai UE, care să monitorizeze tranzitul de gaze, a declarat, ieri, preşedintele grupului rus, Alexei Miller. Observatorii UE ar pute ajunge la faţa locului pînă vineri, a precizat ulterior premierul ucrainean Grigorii Nemiria. Conducerile Gazprom şi Naftogaz, care vor călători către Moscova cu acelaşi avion, vor purta noi discuţii în timpul zborului, a adăugat oficialul rus. “Vom zbura cu acelaşi avion. Acesta este motivul pentru care nu a fost nevoie să purtăm negocieri cu caracter special la Bruxelles”, a spus Alexei Miller.

Ucraina va garanta tranzitul de gaz către Europa dacă Rusia reia livrările

Ucraina va garanta tranzitul de gaz rusesc dacă Rusia va relua livrările către Europa, a declarat, ieri, directorul companiei Naftogaz, Oleg Dubina. „Naftogaz garantează tranzitul de gaz rusesc pe teritoriul ucrainean cu condiţia ca Rusia să reia livrările către consumatorii europeni şi să asigure funcţionarea sistemului de gazoducte”, a spus Dubina. Oficialul ucrainean a făcut aceste declaraţii la două ore după întîlnirea pe care a avut-o cu directorul Gazprom, Alexei Miller, în sediul PE de la Bruxelles.

Rusia şi Ucraina nu au făcut eforturi suficiente pentru rezolvarea disputei

Rusia şi Ucraina nu au făcut eforturi suficiente pentru a rezolva disputa referitoare la preţul gazelor, care a dus la sistarea livrărilor către Europa, dar actualele negocieri ar trebui să aducă o rezolvare rapidă a problemei, potrivit UE. “Ambele părţi au demonstrat pînă în prezent o determinare insuficientă pentru a rezolva problema, ceea ce le afectează credibilitatea”, se arată într-un comunicat al UE. Uniunea a convocat o reuniune a miniştrilor Energiei, la 12 ianuarie, pentru a discuta situaţia creată, precum şi măsurile concrete care vor fi luate.

Serbia îi cere Rusiei să îi furnizeze gaze via Belarus

Belgradul i-a cerut aliatului său tradiţional, Rusia, să îi procure de urgenţă, prin intermediul Belarusului, gazul necesar pentru sistemul de termoficare, a cărui suspendare a lăsat aproape un milion de persoane în frig. “Serbia a cerut Rusiei să îi livreze anumite cantităţi de gaz prin Belarus”, a declarat premierul sîrb, Mirko Cvetkovici. Serbia primeşte în mod normal gaz rusesc prin intermediul Ungariei, dar livrările au fost întrerupte în noaptea de marţi spre miercuri. Presa sîrbă susţine că rezervele de gaz, foarte reduse, sînt pe cale de a fi epuizate. Guvernul sîrb a a decis miercuri să treacă centralele termice pe produse petroliere în proporţie de 90%. Dar nouă oraşe, în special din Voivodina, nu au putut asigura conversia centralelor pe produse petroliere, lăsînd circa 900.000 de persoane fără încălzire. Fără a oferi precizări privind traseul alternativ care ar permite gazului rusesc să tranziteze Belarusul, Cvetkovici a declarat că Guvernul sîrb aşteaptă un răspuns din partea Moscovei în cursul zilei. Această cerere sîrbă intervine în timp ce Voivodina, regiunea cu cea mai mare dependenţă de gazul rusesc provenind din Ucraina şi Ungaria, se confruntă cu temperaturi sub zero grade Celsius. Unele persoane de la Belgrad consideră că această criză pune la încercare poziţiile proruse ale Serbiei. “Toată strategia sîrbă de “de a se sprijini pe Rusia” este pusă la încercare de criza gazelor”, scria, ieri, cotidianul Danas. “Rusia, ameninţînd Europa prin diferendul cu Ucraina, pedepseşte, de fapt, în principal Bulgaria şi Serbia”, principalii aliaţi ai Moscovei din Balcani, continuă cotidianul. Dar pentru preşedintele sîrb, Boris Tadici, citat de cotidianul Blic, “Serbia este victima colaterală a acestei dispute, ca şi numeroase alte ţări”. Belgradul a semnat în decembrie, cu Moscova, un important acord energetic, care a suscitat tensiuni în cadrul Guvernului sârb, unele persoane considerînd termenii prea favorabili pentru Kremlin.

Bulgaria poate primi gaze în două-trei ore de la reluarea livrărilor

Ambasadorul ucrainean la Sofia, Viktor Kalnik, a declarat, ieri, că Bulgaria ar putea primi gaze naturale la două sau trei ore de la reluarea livrărilor, relatează site-ul Novinite.com. Oficiali şi oameni de afaceri bulgari au afirmat, în ultimele zile, că Bulgaria poate primi gaze naturale ruseşti abia la trei zile de la reluarea livrărilor via Ucraina. Kalnik a explicat poziţia Ucrainei în disputa cu Rusia, care a determinat întreruperea livrărilor de gaze naturale ruseşti către mai multe ţări europene. El a precizat că Ucraina nu mai are datorii către Rusia în contul gazelor livrate în 2008 şi este dispusă să accepte monitorizarea internaţională a tranzitului gazelor naturale pe teritoriul său. Kalnik a adăugat că autorităţile de la Kiev nu contestă creşterea preţurilor pentru gazele naturale, cît timp aceasta este negociată şi reglementată prin intermediul unor mecanisme transparente.

Belarusul a majorat tariful pentru tranzitul gazului rus către Germania, Polonia şi Ucraina

Belarusul a majorat ieri, cu aproximativ 25%, preţul tranzitului petrolului rus care are ca destinaţie Germania, Polonia şi Ucraina, a anunţat Guvernul de la Minsk. Tariful a fost majorat cu 22,5%, ajungînd la 1,47 euro pentru tona de petrol care tranzitează oleoductul Drujba, principalul culoar de export al petrolului rus. Decizia, publicată în Jurnalul oficial, era aşteptată. La începutul anului 2007, Rusia şi Belarusul au fost implicate într-o gravă dispută comercială pe tema tranzitului petrolului. Criza a culminat cu sistarea livrărilor de petrol rus către Europa timp de trei zile.

Eurodeputaţi îndeamnă CE să accepte pornirea reactoarelor 3 şi 4 de la Kozlodui

Un grup de eurodeputaţi a îndemnat Comisia Europeană să susţină cererea autorităţilor bulgare de pornire a reactoarelor 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Kozlodui. Iniţiativa apaţine fostului raportor pentru Bulgaria, Geoffrey Van Orden şi este susţinută de eurodeputaţii Ari Vatanen, Jan Zahradil şi Vladimir Urucev. Într-o scrisoare adresată comisarului pentru Energie, Andris Piebalgs, eurodeputaţii reamintesc că, în 2006, Comisia Europeană a fost avertizată să nu insiste pentru închiderea prematură a reactoarelor din cauza riscului unor crize energetice şi a creşterii dependenţei faţă de gazul rusesc.

Ambasadorul SUA la NATO consideră întreruperea gazelor o “demonstraţie de forţă” din partea Rusiei

Rusia, care a sistat livrările sale de gaze via Ucraina, a vrut să dea dovadă de o “demonstraţie de forţă” prin consolidarea “sferei sale de influenţă” în detrimentul vecinilor săi europeni, a declarat ieri ambasadorul SUA la NATO. “Este o demonstraţie de forţă, o manieră prin care Rusia îşi arată capacităţile şi dorinţa de a avea o sferă de influenţă, (dorind de asemenea) să fie un actor important de care să se ţină cont”, a precizat Kurt Volker.



12