Un posibil răspuns la întrebarea „De unde a avut Ioana Băsescu atâţia bani pentru a da avans la creditul pentru sutele de hectare cumpărate pentru „tătucu’“?” se inserează în nedumerirea şi indignarea general-populară. Acesta apare ca posibil în urma dezvăluirilor unei anchete jurnalistice a echipei „Observator“ de la Antena 1, prezentată de Mihai Gâdea la emisiunea „Sinteza Zilei” de miercuri noaptea. Ancheta scoate la iveală faptul că în biroul notarial al fiicei preşedintelui s-au legat şi (dez)legat afaceri din domeniul combustibililor încheiate de colosul rus Gazprom, prin care acesta a cumpărat benzinării în România. Astfel, prin mânuşiţele delicate ale Ioanei au trecut sume imense, tranzacţionate aranjat de clientela politică a PDL-ului, la guvernare fiind, pe atunci, micuţul premier Boc. Potrivit sursei citate, în octombrie 2011, după o vizită la Moscova, pe motiv de renegociere a unui contract privind importul de gaze naturale din Rusia, ministrul Economiei din Guvernul Boc, pedelistul Ion Ariton, anunţa că Gazprom este gata să investească în România, urmând ca ruşii să dezvolte o reţea de 150 de benzinării. Mişcându-se foarte repede, câteva luni mai târziu, în 2012, Gazprom a achiziţionat prima benzinărie în România, în localitatea Veştem din judeţul Sibiu, România devenind astfel prima ţară din UE în care, pe lângă gaze naturale, ruşii au comercializat şi carburanţi. Sibiu este oraşul în care, neoficial, există o puternică reţea de benzinari, strâns legată şi protejată de Ion Ariton, cel care a moşit întreaga afacere Gazprom.

BENZINARII SIBIENI RECUNOSC: „TOTUL S-A FĂCUT LA BUCUREŞTI!” În afacere sunt implicaţi mai mulţi benzinari, printre care şi Constantin Şufană, care a pus la bătaie o benzinărie şi terenul alteia, în Arad. Însă toate drumurile duc la un singur om: Ion Ariton. Primul mândru proprietar care a făcut afaceri cu Gazprom-ul, Constantin Şufană, a declarat jurnaliştilor de la Antena 1 că tranzacţia a fost legalizată prin biroul notarial al Ioanei Băsescu. Şufană este cuscrul lui Pavel Ghişe, patronul Ana Oil, firma implicată în dosarul evaziunii de milioane de euro patronate de Sorin Blejnar, Codruţ Marta şi Viorel Comaniţa. „Prima dată când ne-am dus, de fapt ne-am dus de două ori, am semnat în două tranşe, acolo am văzut-o (pe Ioana Băsescu - n.r.). Ni s-a recomandat acolo (Ioana Băsescu - n.r.) şi imediat mi-am dat seama! Ştiam, adică auzisem, că nu eram nici noi proşti, am auzit că ar fi, că ar avea, că dânsa (Ioana Băsescu - n.r.) a venit după, cu escortă. Ne-am uitat şi noi, că Ioana Băsescu nu-i oricine! Cu atât mai mult ni s-a întărit convingerea că e ceva legal“, a declarat Constantin Şufană. Omul de afaceri spune că nu cunoaşte cum s-a ajuns la această situaţie, lăsând să se subînţeleagă că acest lucru i-a fost impus. „Nu ştiu, chiar nu ştiu. Să nu mă întrebaţi, pentru că nu am depins noi de ea. Nu ştiu de cine s-a hotărât. Am semnat acolo (la biroul notarial al Ioanei Băsescu - n.r.), dar nu ştiu prin ce înţelegere. La Bucureşti, acolo s-au făcut toate actele“, spune Şufană.

„Vă daţi seama că, dacă toate contractele se fac prin ea, e şmecherie! Eu am pus problema aşa: Mă, dacă toate se fac prin ea, la cât se plătesc comisioane şi taxa de notar, eu mi-am spus aşa, e o şmecherie! Vă daţi seama, dacă se cumpără 50 de staţii, fă-ţi socoteala, acolo sunt 60-70 de milioane dacă-i dă 1%, nu?“, a mai declarat Şufană jurnaliştilor. Fără succes s-a dovedit a fi încercarea de a obţine un punct de vedere din partea Ioanei Băsescu. La fel şi încercarea de a contacta filiala NIS Petrol România (Nis Petrol SRL este o companie sârbă de petrol şi gaze, controlată indirect de grupul rus Gazprom Neft, ce intenţionează, potrivit wall-street.ro, ca până la sfârşitul anului 2015 să aibă 20-25 de benzinării în Bucureşti şi împrejurimi, dintr-un total de 120 de unităţi pe care vrea să le construiască în România - n.r.), care, adăpostindu-se sub umbrela clauzelor de confidenţialitate, a declinat solicitările jurnaliştilor privind contractele legalizate prin intermediul biroului notarial al Ioanei Băsescu.

RUŞII, „INTERESAŢI OCULT” SĂ DEA BANI FAMILIEI BĂSESCU Aşa se explică şi - chiar dacă pare paradoxal - poziţia diabolică a tatălui notarului, nimeni altul decât Traian Băsescu, împotriva ruşilor, pe care îi bănuia (verbal doar şi poate prea explicit?!) de “interese oculte”: „Este clar că Gazprom, Guvernul Federaţiei Ruse, are interese ca România să nu-şi exploateze resursele energetice! Gazprom are tot interesul ca România să nu exploateze nici gazele din Marea Neagră, nici gazele de şist! De ce? Pentru că, după evaluări, sunt cantităţi mult mai mari decât ar avea nevoie România, deci poate suplini parte din piaţa Gazprom!“. Ca o concluzie firească, mai arată ancheta, interesele Gazprom sunt mult mai uşor de înţeles atunci când se discută doar în familie, fără extrapolări la nivelul bugetului întregii ţări. Trebuie să o recunoaştem, Ioana Băsescu este pur şi simplu un notar foarte norocos: la un simplu calcul, la un comision de 1% pentru zece benzinării tranzacţionate până în prezent, la un cost mediu de 2.000.000 de euro, Ioanei Băsescu i-ar fi intrat în buzunar nu mai puţin de 200.000 de euro, potrivit unei analize a Antena 3. Şi asta doar pentru început. După cum am văzut, imposibilitatea de a accesa personalitatea băsesciană Ioana şi de a intra în tainele contractelor NIS Petrol face ca adevărul sumelor probabil colosale câştigate de „fata lu’ tata” să rămână ascuns în seiful furişelor intenţii ale celui care ne conduce, încă, ţara.

Ariton, mână în mână cu Kovesi

Cine este Ion Ariton? Fostul ministru, despre care ancheta arată că are o relaţie veche cu benzinarii din Sibiu, activa şi el în domeniu. Mai precis, în 2003, Ion Ariton era cercetat, din postura de director general, pentru neglijenţă şi fals intelectual în cazul unui prejudiciu de peste 7 miliarde de lei vechi adus companiei Petrom Sibiu. Cum a scăpat de aceste învinuiri? Simplu: cu ajutorul Laurei Kodruţa Kovesi, pe atunci procuror la Sibiu. Pentru bunele servicii desfăşurate cu succes în slujba cetăţenilor, amândoi ajung, câţiva ani mai târziu, la Bucureşti, în funcţii-cheie: unul procuror general, celălalt ministru al Economiei.