România produce gaze naturale şi este independentă din acest punct de vedere. Nimeni nu ne poate ameninţa că ne închide ţeava în plină iarnă. Este un adevăr ştiut de toată suflarea europeană, un adevăr care nu convine însă unuia dintre cei mai mari producători şi exportatori de gaze din zonă, Gazprom. Şi asta în special după ce România şi-a asumat, vocal, independenţa faţă de Rusia în ce priveşte gazele. Mai mult decât atât, România este pe cale să scoată şi Republica Moldova din ghearele dependenţei de ruşi, căci gazoductul Iaşi - Ungheni funcţionează deja de ceva timp. Ca parte a obligaţiilor privind integrarea în Uniunea Europeană, România TREBUIE să importe o cotă de gaze de pe la străini. Până acum vreo doi ani au tot fost diverşi stranieri, dar nu ruşii. În plin proces de liberalizare însă, ruşii de la Gazprom au reuşit să se strecoare pe piaţa românească, mai timid la început, sub alte nume, şi cu tot mai mult aplomb în prezent, când au şi câteva benzinării sub egida lor, în partea de vest a ţării. Mai mult, în 2013, economica.net arăta că cei mai ieftini carburanţi din ţară se vând la... Gazprom!

Acum însă, dacă tot a venit liberalizarea peste noi, iar procesul se apropie de final, Gazprom păşeşte de-a dreptul: compania a anunţat, prin intermediar, că poate oferi României un preț foarte bun pentru gaze, a declarat, luni, Mikhail Krutikhin, fondatorul RusEnergy, o companie de consultanță cu sediul la Moscova.

Invitat la un seminar pe teme de profil - curtoazia nu are neapărat de-a face cu afacerile, dar în acest caz credem că are -, Mikhail Krutikhin, fondatorul RusEnergy, o companie de consultanță cu sediul la Moscova, a declarat: "Nu pot spune foarte multe despre relațiile Gazprom cu România, deoarece aceste relații sunt foarte limitate, iar România nu are nevoie de atât de mult gaz rusesc ca alte țări din Europa. În România, Gazprom este activ prin subsidiarele sale, unități ale Gazprom. Ce fac aceste unități: de exemplu Gazprom exportă o parte din gaz fără a plăti taxe de export. Nu vând direct către România, Bulgaria sau alte țări, ci către acești intermediari. Aceste companii revând gazul la prețul pieței, iar diferența de preț nu revine în Rusia. Este o schemă simplă, care cred că este folosită și în ceea ce privește relația dintre Gazprom și România".

Întrebat cum vede Rusia procesul de liberalizare a pieței gazelor din România, Krutikhin a răspuns: "Gazprom înțelege ideea de liberalizare, astfel că vine cu noi forme de contracte. Liberalizarea este bună și Gazprom poate oferi un preț foarte confortabil. Liberalizarea e liberalizare, dar comerțul cu gaz este comerț cu gaz". Nu putem nega acest raţionament. Putem doar spera ca preţul să nu fie atât de atractiv încât România să devină partener al Gazprom, întărind autonomia zonei, dar şi închizând-o şi stârnind astfel suspiciunile UE.

Potrivit expertului, Rusia începe să renunțe din ce în ce mai mult la ideea de a lega prețul gazelor de cel al petrolului și, în prezent, jumătate din gazul vândut Europei are prețul bursei. Gazprom se concentrează în continuare pe piața europeană, însă, în niciun scenariu, cantitatea de gaze rusești folosită de europeni nu va crește în următorii 20 de ani, a subliniat el. "Pe de o parte, avem declarații politizate ale liderilor ruși că vom construi o superputere energetică și că vom livra suficient gaz pentru toată lumea, dar, pe de altă parte, vedem că de fapt dezvoltarea industriei gazului din Rusia are perspective modeste", a adăugat specialistul rus.

„GAZPROM VINDE ÎN GERMANIA GAZE SUB COSTURILE DE PRODUCȚIE ȘI TRANSPORT”

O problemă a Gazprom este faptul că nu dispune de resurse financiare foarte mari, iar prețul gazelor va continua să scadă și va rămâne scăzut pentru o perioadă considerabilă. Krutikhin a arătat că, momentan, Gazprom vinde în Germania gaze sub costurile de producție și transport. Asta ar putea însemna, potrivit raţionamentului, că România ar putea cumpăra gaze mai ieftine de la ruşi decât o costă să le producă. "Toate întreruperile de livrare a gazelor din Rusia, în 2004 în Belarus, în 2009 în Ucraina și în 2014 și 2015, când Rusia a scăzut cantitatea de gaze livrată Europei, au fost decizii politice, așa că securitatea energetică a Rusiei depinde nu de posibilități tehnice, ci de impredictibilitatea deciziilor din partea liderilor politici din Rusia. Aceasta este cauza principală a îngrijorărilor din partea europenilor, care spun că nu sunt securizați, pentru că nu ne putem baza pe Kremlin, care poate stopa livrările în orice moment", a arătat Krutikhin.

Potrivit acestuia, au fost realizate teste virtuale cu ce s-ar putea întâmpla dacă rușii opresc livrările de gaze, iar rezultatul a relevat faptul că efectele negative nu vor fi atât de mari. "Acum doi ani s-a făcut un test și s-a descoperit că unele din țări vor suferi, dar țările vestice nu vor fi afectate și nici unele țări din centrul Europei, dacă Gazprom oprește activitățile. Spre exemplu, pentru Ungaria, dacă Rusia oprește livrările de gaze în mijlocul lunii februarie, când este vârful sezonului de încălzire, aceasta va avea un deficit de gaze de 26% din necesarul național", a adăugat expertul RusEnergy. Krutikhin se așteaptă ca europenii să se concentreze pe proiectele de interconectare. "Se face asta în Europa, dar foarte încet, aș spune. O altă problemă este pregătirea unor scenarii de urgență pentru a schimba fluxul de gaze din zonele unde este exces spre țările care au nevoie de gaz în situații critice", a continuat Krutikhin.

În opinia sa, cei mai mari competitori ai Gazprom în Europa sunt furnizorii de gaz natural lichefiat, nu doar Statele Unite, dar și Qatar și, mai nou, Australia.