Putin a adresat, joi, României oferta de a cumpăra gaze direct de la Gazprom, referindu-se şi la firmele intermediare de pe piaţa românească şi menţionînd că problema acestora a fost abordată şi de preşedintele Băsescu în discuţia pe care au avut-o la începutul săptămînii. El a declarat că Rusia nu se opune includerii ţării noastre în proiectul South Stream şi s-a pronunţat în favoarea vînzării directe de gaze către România, prin companiile de stat, excluzînd firmele intermediare. Întrebat de un jurnalist cu cu privire la răspunsul Executivului român la oferta rusească, premierul Emil Boc a declarat, vineri, că Guvernul va informa opinia publică în legătură cu răspunsul la oferta prim-ministrului Vladimir Putin privind achiziţia de gaze fără intermediari atunci cînd autorităţile vor avea “un lucru clar şi precis”. Reamintim că Rusia a întrerupt, miercuri, toate exporturile de gaze destinate Europei, inclusiv României, prin Ucraina, ca urmare a unor divergenţe pornind de la preţul gazelor între autorităţile de la Moscova şi cele de la Kiev. În lipsa gazelor ruseşti, care acoperă circa o treime din consumul naţional anual, România utilizează gaze exclusiv din depozite şi din producţia proprie. Altă măsură luată de autorităţi pentru a acoperi deficitul de gaze a fost reducerea consumului la mai multe termocentrale, care au fost transferate pe combustibili alternativi, precum păcura şi cărbunele. România îşi asigură din producţia proprie circa două treimi din consumul de gaze, de circa 17-18 miliarde metri cubi, în principal prin Romgaz Mediaş şi Petrom. Diferenţa este importată indirect din Rusia, prin Ucraina, prin intermediarii WIEE, o societate mixtă formată din firma Wintershall (parte a grupului german BASF) şi Gazprom, şi Imex Oil, firmă înregistrată în Cipru. Gazele ruseşti întră în România prin două puncte, respectiv Isaccea, în judeţul Tulcea, şi Medieşu Aurit, în judeţul Satu Mare. Romgaz şi Gazprom discută de cîţiva ani o asociere pentru construcţia unui depozuit de gaze la Mărgineni, în judeţul Roman. Depozitul ar urma să aibă o capacitate de stocare de două miliarde metri cubi, reprezentînd aproximativ 66% din capacităţile actuale al României. Subiectul urma, de asemenea, să fie rediscutat în luna decembrie a anului trecut, însă a fost amînat pentru o perioadă neprecizată.