Managerii susţin că principala cauză a insolvenţelor este scăderea consumului, dar, în realitate, cele mai frecvente cauze sunt supraîndatorarea şi deciziile greşite ale conducerii, notează cei de la Casa de Insolvenţă Transilvania (CITR). Ei au realizat un sondaj în rândul mai multor firme medii şi mari care au intrat în incapacitate de plată în ultimii doi ani, iar rezultatele au fost cât se poate de clare: 49% dintre insolvenţe au ca principală cauză supraîndatorarea. Greşelile de management şi scăderea consumului vin pe locurile doi şi trei în clasament. În opinia CITR, mai grav este însă că „echipele manageriale nu depistează ori nu admit la timp situaţia insolvenţei”: „Peste 90% dintre companii au declarat insolvenţa la cel puţin 18 luni după apariţia problemelor. Asta scade considerabil şansele de redresare”. Şi cei de la Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR) subliniază problema, amintind că, din păcate, în majoritatea cazurilor, insolvenţa înseamnă faliment şi nicidecum restructurare. „Lipsesc modelele de restructurări de succes ale firmelor de stat. Tocmai de aceea, managerii privaţi privesc insolvenţa ca pe un drum înfundat. Avem însă şi o mare problemă - statul este în imposibilitatea de a da ajutor de stat firmelor proprii. La acest capitol, Comisia Europeană este mai catolică decât cei care sunt mai catolici decât Papa”, spune şeful UNPIR, Arin Stănescu. În prezent, economia aşteaptă cu interes restructurarea Oltchim, ţinută în viaţă la insistenţele ministrului Economiei, Varujan Vosganian, în ciuda lipsei sprijinului Fondului Monetar Internaţional, care ar fi vrut să pună lacăt pe uşa combinatului vâlcean. Dacă Oltchim, care are datorii ştiinţifico-fantastice, poate reveni în piaţă, de ce n-ar putea să facă asta şi firma X?