În România, sacrificarea categoriilor defavorizate, sub pretextul eliminării fraudei, a devenit politică naţională. După ce au fost disponibilizaţi mii de oameni, ceea ce a dus la creşterea numărului de asistaţi social, guvernanţii au ajuns la concluzia că se cheltuişte prea mult pentru beneficiile sociale (în condiţiile în care în România oricum aceste cheltuieli erau modeste - 2,8% din PIB faţă de 5% cât este media europeană). Prin urmare, în loc să încerce să atragă investitori care să creeze noi locuri de muncă, reprezentanţii Puterii au decis să elaboreze o lege prin care să reducă sumele alocate pentru ajutoarele sociale: Legea Asistenţei Sociale. Actul normativ a fost declarat constituţional de membrii Curţii Constituţionale (CC), decizia fiind publicată în Monitorul Oficial apărut joi, 29 decembrie, potrivit Avocatului Poporului, prof. univ. dr. Gheorghe Iancu, prezent, vineri, la Constanţa, unde a susţinut o conferinţă de presă. „Legea Asistenţei Sociale, cu prevederile sale, inclusiv în ceea ce priveşte stabilirea Indicatorului Social de Referinţă (ISR), a fost declarată constituţională de CC, decizia fiind publicată ieri (joi, 29 decembrie - n.r.) în Monitorul Oficial”, a declarat prof. univ. dr. Gheorghe Iancu.

PE ROLUL CURŢII În ceea ce priveşte prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului adoptată pe 27 decembrie, care modifică şi completează unele acte normative referitoare la acordarea prestaţiilor sociale, Avocatul Poporului a declarat că aceasta se află, încă, pe rolul CC, o decizie privind constituţionalitatea acesteia urmând să fie emisă în viitorul apropiat. „Am transmis CC un punct de vedere în cazul Ordonanţei respective. Până la pronunţarea membrilor CC mă voi abţine să comentez asupra constituţionalităţii actului normativ. După aceea voi transmite dacă punctul de vedere al Avocatului Poporului corespunde sau nu cu decizia Curţii”, a precizat prof. univ. dr. Iancu. Una dintre cele mai importante modificări pe care le aduce Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului o constituie raportarea tuturor beneficiilor sociale la ISR, a cărui valoare a fost stabilită la 500 de lei. În acest fel, guvernanţii s-au asigurat că prestaţiile sociale nu vor creşte, deşi salariul minim pe economie (la care se raportau până acum majoritatea prestaţiilor) a fost majorat, de la 670 de lei, la 700 de lei. Cu alte cuvinte, pe beneficiarii indemnizaţiilor, alocaţiilor şi ajutoarelor de stat îi aşteaptă un an deosebit de greu, în condiţiile în care utilităţile şi alimentele se vor scumpi. Cu toate că guvernanţii susţin sus şi tare că aceste măsuri vor lovi doar în cei care beneficiază de ajutoare sociale în mod fraudulos, în realitate, cei care suferă cel mai mult de pe urma deciziilor Puterii sunt exact cei care au mai multă nevoie de protecţie din partea statului: persoanele cu handicap, nou-născuţii, şomerii, persoanele care nu mai au niciun mijloc de a-şi asigura existenţa etc..

ŞANTAJUL GUVERNULUI De parcă nu era de ajuns că veniturile, şi aşa mizere, le-au fost îngheţate, o parte a beneficiarilor s-au trezit şi şantajaţi de guvernanţi. Mai exact, în noua Ordonanţă se prevede că amărâţii care supravieţuiesc numai mulţumită venitului minim garantat primit din partea statului se pot trezi cu drepturile suspendate dacă nu îşi achită la timp impozitele şi taxele locale. În aceeaşi situaţie se află şi proaspetele mămici care, după ce au cotizat ani buni la buget, primesc acum indemnizaţie pentru creşterea copilului şi persoanele care beneficiază de alocaţia de susţinere a familiei. Asta în condiţiile în care legislaţia în vigoare prevede deja sancţiuni pentru asemenea întârzieri: penalităţi, iar în cel mai grav caz, acţionarea în instanţă şi poprire pe venituri sau executare silită a bunurilor. Deci statul are pârghiile necesare pentru a-şi lua banii de la cetăţeni, fără să fie nevoie de un asemenea şantaj ordinar. În plus, dacă luăm în calcul că beneficiarii de venituri minime garantate supravieţuiesc doar cu acei bani, este greu de crezut că dacă li se suspendă plata respectivelor drepturi vor avea de unde face rost de suma necesară plăţii obligaţiilor bugetare.