Avînd la dispoziţie fire de păr din blana mamuţilor lînoşi, o echipă de cercetători americani şi ruşi a reuşit decodarea în proporţie de 50% a genomul acestei specii dispărute în urmă cu 10.000 de ani. Specialiştii au analizat firele de păr din blana a două animale, unul datînd de acum 20.000 de ani (90% mamut) şi cel de-al doilea, de acum 50.000 de ani (58% mamut). S-au obţinut astfel 4,17 miliarde de perechi cromozomiale valabile şi analizabile, din care 3,3 miliarde aparţineau mamutului lînos (Mammuthus primigenius). Autorii acestui studiu consideră că genomul acestei specii de mamut conţine un total de 4,7 miliarde de perechi de cromozomi de bază, fiind de 1,5 ori mai mare decît genomul uman.

Cele 50 de procente decodate au relevat gene comune ale acestor animale cu cele ale elefanţilor actuali din Africa. Acest fapt permite compararea evoluţiei celor două specii de pachiderme şi relevă faptul că diferenţele genetice dintre acestea sînt de 0,6%, un procent care reprezintă jumătate din diferenţa genetică înregistrată între cimpanzei şi oameni. Decodarea genomului speciilor dispărute ar putea să conducă la găsirea diferenţelor semnificative între specii, nedetectabile prin studierea fosilelor şi chiar să determine factorii care au condus la dispariţia lor. Referindu-se la posibilitatea clonării unui mamut pornind de la o secvenţă de ADN, specialiştii consideră că decodarea acestui genom este un pas în direcţia cea bună, dar că umanitatea va trebui să aştepte decodarea celorlalte 50 de procente din genom, producerea unor cromozomi sintetici şi transferarea lor în interiorul unui ovul provenind de la un elefant. Pînă în prezent, cercetătorii au reuşit să decodeze genomul a 28 de specii de vertebrate, printre care se numără cel uman, al cimpanzeilor, al şoarecilor, al şobolanilor şi al cîinilor.