Fostul ministru de Externe Mircea Geoană, lider PSD, a declarat ieri la o conferinţă pe tema "Politica externă a României europene şi euro-atlantice", organizată de asociaţia George C. Marshall, că, în ultimii 18 ani, politica externă a Bucureştiului nu a fost mai confuză şi mai dezorganizată ca acum. Potrivit liderului PSD, explicaţia acestor probleme de conturare a politicii externe provine din "marele păcat" al elitei politice româneşti de după 1990, şi anume incapacitatea de a formula un proiect naţional care să integreze aderarea la UE şi NATO, nu să fie subordonat acestor obiective. El a insistat că, la Bruxelles, România este în prezent "incapabilă să-şi apere cel mai mic interes", în cadrul negocierilor continue de la nivel european: "Criza această bezmetică din România reprezintă pentru noi un handicap esenţial de poziţionare în Europa". Liderul PSD a menţionat cîteva exemple de "geometrii variabile ceva mai constante", cum ar fi grupul celor şapte state mari din Europa, unde ar putea intra România. În acest caz, el a atras atenţia că Bucureştiul trebuie să stabilească dacă preferă să fie "cel mai mic dintre cei mari sau cel mai mare dintre cei mici" şi că o dovadă de ambiţie ar fi să se alăture de facto grupului celor mari. Geoană este de părere că România "şi-a pierdut busola", la fel ca şi alt stat est-european care a aderat la UE fără să fie deplin pregătit, Polonia. Totuşi, o alianţă cu Polonia şi aprofundarea relaţiilor cu Germania şi Franţa, cu care România ar putea forma astfel un patrulater diplomatic, este o altă variantă propusă de fostul ministru de Externe autorităţilor de la Bucureşti. El a criticat inconsecvenţa opiniilor de la Bucureşti, în ceea ce priveşte statutul provinciei Kosovo. Pe de altă parte, Geoană a susţinut că este "la fel de ambiţios ca preşedintele Băsescu în privinţa Republicii Moldova", reproşînd instituţiilor şi decidenţilor români că mizează, în continuare, pe "cartea naţională" în relaţia cu Republica Moldova, în condiţiile în care ar trebui să convingă Occidentul că şi Moldova şi Ucraina merită să fie alături de România, în UE. În plus, fostul ministru consideră că România a reuşit performanţa de a avea "temperatura aproape de zero a relaţiilor cu Moscova şi cu Kievul" şi s-a declarat în dezacord cu ceea ce s-a întîmplat în ultimele zile la Bucureşti, referindu-se la încercările de a fi introdus "un factor rusesc" în discuţia internă.