PROTECŢIA DATELOR PERSONALE Oficialii de la Berlin au luat o măsură la care nimeni nu se aştepta. Germania a anulat, pur şi simplu, acordurile privind schimbul de date cu SUA, Marea Britanie şi Franţa, încheiate încă din anul 1968, care permiteau serviciilor speciale ale acestor ţări să efectueze monitorizări pe teritoriul său. Aparent, decizia a fost luată în urma scandalului de spionaj vizând un program de interceptări ale convorbirilor telefonice şi pe internet. Ministerul german al Afacerilor Externe a trimis deja notificări în acest sens celor trei state. „Rezilierea contractelor din cauza evenimentelor din ultimele săptămâni a devenit o consecinţă necesară şi adecvată a disputelor legate de protecţia vieţii private”, a explicat şeful diplomaţiei germane, Guido Westerwelle.

Acordurile privind schimbul de date au fost semnate de părţi după adoptarea de către Germania, în 1968, a legii privind limitarea secretului corespondenţei, precum şi al comunicaţiilor poştale şi telefonice. Este vorba de aşa-numita lege G10. Această lege permite serviciilor de securitate verificarea a până la 20% din astfel de comunicaţii şi conexiuni între Germania şi alte ţări. Documentele respective permiteau, în plus, utilizarea datelor Biroului Federal pentru Protecţia Constituţiei sau ale Serviciului Federal de Informaţii german (BND) de către cele trei ţări. Măsura drastică a autorităţilor germane pune într-o lumină negativă şi GCHQ, agenţia britanică de spionaj extern al comunicaţiilor, despre care fostul consultant IT Edward Snowden susţinea, în dezvăluirile sale, că este chiar mult mai invazivă decât programele americane. Şeful diplomaţiei britanice, William Hague, se jură însă că agenţia lucrează într-un cadru legal foarte restrictiv.

ALIAŢI NEMULŢUMIŢI La sfârşitul lunii iunie, presa germană a relatat că Agenţia de Securitate Naţională a SUA (NSA) a interceptat până la 500 de milioane de convorbiri telefonice şi postări pe internet, Germania fiind cel mai spionat dintre statele UE. Alte nouă ţări europene, dintre care nu lipseşte nici Franţa, au fost spionate de programul PRISM, ceea ce a crescut nemulţumirea şi suspiciunea faţă de aliaţii americani. Luna trecută, Casa Albă a promis că va oferi explicaţii detaliate guvernelor ţărilor despre care s-a aflat că au fost ţinta spionajului. Între cancelarul Merkel şi preşedintele Obama a avut loc o conversaţie telefonică dedicată în mod special acestui subiect, care a părut să atenueze suspiciunile oficialilor de la Berlin. Chiar Angela Merkel a părut să justifice activitatea serviciilor secrete pe fondul înăspririi luptei împotriva terorismului.

Toate aceste informaţii au ajuns în atenţia opiniei publice după ce, acum mai bine de o lună, fostul consultant al serviciilor secrete Edward Snowden a dezvăluit presei britanice date despre programul secret al Guvernului american privind supravegherea electronică la nivel global. Nu au scăpat nespionate nici birourile Comisiei Europene de la Bruxelles, existând suspiciuni că serviciile secrete americane ar fi fost extrem de interesate de echipa de negociatori a UE care purta tratative pentru acordul de liber schimb, un gest de neiertat pentru aliaţii europeni.