Prima întâlnire la nivel înalt între Germania şi SUA, după scandalul de spionaj dintre cele două state, a avut loc la Viena. Şeful diplomaţiei americane şi ministrul german al Afacerilor Externe au lăsat deoparte conflictul diplomatic şi au subliniat necesitatea cooperării dintre cele două state. Germania a reacţionat dur, în urmă cu câteva zile, după ce a descoperit doi spioni americani: a decis să-l expulzeze pe şeful biroului CIA din Berlin. Relaţiile dintre Germania şi SUA au devenit delicate în ultima vreme, după ce la Berlin au fost descoperiţi doi spioni care lucrau pentru SUA. Cu toate acestea, şefii diplomaţiilor celor două state au ţinut să sublinieze că relaţia dintre Berlin şi Washington este mult mai importantă şi nu poate fi afectată de astfel de incidente. ”Avem o cooperare politică importantă, suntem prieteni foarte buni şi vom continua să lucrăm împreună în acelaşi spirit pe care l-am demonstrat astăzi”, a declarat John Kerry, secretarul de stat al SUA. ”Vrem să lucrăm pentru revigorarea acestei relaţii, în baza încrederii şi a respectului reciproc”, a afirmat Frank-Walter Steinmeier, șeful diplomației germane.

În primul caz de spionaj descoperit de Germania, un agent dublu transmitea informaţii agenţilor CIA. În cel de-al doilea era implicat un membru al armatei germane. Ambii bărbaţi au fost arestaţi, iar în prezent, Ministerul de Interne efectuează o amplă investigație pentru a verifica întreg personalul propriu, dar și al serviciilor secrete și al armatei. Anul trecut s-a aflat că Agenţia Naţională de Securitate a SUA a interceptat telefonul cancelarului german, Angela Merkel. Aceasta a declarat atunci că spionajul între prieteni este ”o risipă de energie”.

PE ROLUL INSTANȚEI BRITANICE Pe de altă parte, grupurile de apărare a libertăților civile din Marea Britanie au prins curaj și vor încerca să oprească, pe cale legală, programele de supraveghere în masă ale serviciilor secrete britanice. Demersul acestora vine la mai bine de un an de când se publică dezvăluiri ale fostului consultant IT al Agenției Naționale pentru Securitate din SUA (NSA), Edward Snowden, despre practicile GCHQ, echivalentul britanic al instituției americane. Grupurile vor încerca să oprească activitățile, catalogate drept ilegale, de interceptare, colectare și folosire a telecomunicațiilor și metadatelor de către GCHQ. Potrivit revelațiilor titrate de publicația britanică ”The Guardian”, GCHQ interceptează, cu oblăduirea Guvernului britanic, comunicațiile pe Google, Facebook și Twitter. La rândul lor, furnizorii de internet au depus plângeri în instanță împotriva GCHQ.

Printre grupurile care vor recurge la justiție sunt Amnesty International, American Civil Liberties Union, Privacy International and Liberty. Ele vor să obțină un răspuns din partea autorităților britanice, care nici nu au confirmat, nici infirmat acțiunile operațiunii de supraveghere Tempora, derulată de GCHQ și deconspirată de Edward Snowden. Tribunalul cu Puteri Investigative (IPT) va determina dacă programul de interceptare Tempora există și dacă acesta violează Articolele 8 și 10 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. Instanța va examina și legalitatea acordurilor de schimb de informații cu NSA și folosirea programului de colectare a metadatelor PRISM. Întotdeauna, poziția GCHQ a fost că își desfășoară activitatea respectând legea și a criticat strategia grupurilor pentru respectarea drepturilor civile cu privire la întrebările pe care le adresează referitor la operațiunile sale, care pot aduce atingere securității naționale a Regatului Unit.