Germania trebuie să reanalizeze planul de renunţare la energia nucleară, în condiţiile în care deficitul de gaze creat de disputa dintre Rusia şi Ucraina a subliniat necesitatea unei noi abordări a tuturor opţiunilor, potrivit unor analişti. Neîncrederea în seriozitatea Rusiei, ca partener energetic, va obliga Germania, cea mai mare economie europeană, să încerce să reducă, în viitor, expunerea la conflictele dintre Rusia şi Ucraina referitoare la tranzitul gazelor, care provoacă întreruperi ale livrărilor către Europa. Autorităţile germane, partenere de încredere ale Rusiei în domeniul energiei, trebuie să prezinte scenarii mai independente, inclusiv o reanalizare a programului de închidere a reactoarelor nucleare. „Ar fi raţional să permită funcţionarea reactoarelor nucleare pentru o perioadă mai lungă decît este prevăzut în programul de închidere a acestora”, a declarat Manuel Frondel, analist la institutul RWI. Frondel speră că va avea loc o reanalizare a rolului energiei nucleare, în urma actualei crize a gazelor. Germania a aprobat, prin lege, un plan de renunţare la energia nucleară, pînă în 2021, prin închiderea a 17 reactoare nucleare. Instalaţiile nucleare din Germania produc o treime din energia electrică totală. Germania se opune utilizării energiei atomice, în pofida costului redus al acesteia precum şi a faptului că emisiile de dioxid de carbon sînt nule. Legătura dintre energia nucleară şi gazele naturale este indirectă. Rusia furnizează Germaniei 40% din necesarul de gaze, din care 10% sînt folosite la obţinerea energiei electrice, iar jumătate din total pentru încălzirea locuinţelor. „Realitatea este că sîntem o naţiune industrializată şi nu trebuie să depindem prea mult de gaze”, a declarat purtătorul de cuvînt al organizaţiei utilizatorilor de energie din industrie VIK, Roland Schmied. Posibila victorie în alegeri a conservatorilor germani, în luna septembrie, ar putea duce la reanaliza problemei energiei nucleare. „Propunerile ca gazele să fie principala sursă pentru obţinerea energiei par o glumă, avînd în vedere actuala criză”, a declarat preşedintele VIK, Walter Hohlefelder, avertizînd că renunţarea la energia nucleară va spori riscurile legate de securitatea energetică. Berthold Hannes, partener la compania de consultanţă Bain & Company, a arătat că este necesară o diversificare a rutelor de transport al gazelor şi utilizarea în mai mare măsură a gazelor naturale lichefiate.