Incluziunea socială a ţiganilor nu este doar problema românilor, ci a tuturor statelor europene, o problemă recunoscută la nivel european. Dacă, până acum ceva vreme, reprezentanţii ţărilor membre UE, şi nu numai, aruncau cu pietre în România pentru că nu ştie să-şi ţină acasă „uscăturile“, în ultimii doi ani lucrurile s-au schimbat, în sensul în care UE a alocat multe fonduri europene pentru ca ţiganii să rămână în ţară. Şi nu doar atât. Oficialii guvernamentali români au început să fie sfătuiţi să atragă cât mai mulţi bani europeni pentru incluziunea socială a ţiganilor. Proiectele au fost implementate. Unele au avut succes, dar cele mai multe au eşuat pe termen lung. Adică ţiganii au făcut cursurile, au participat la instruire, le-au fost găsite locuri de muncă, însă au renunţat la ele. Aşa se face că autorităţile române au fost certate recent pentru că au eşuat în acest domeniu. Nu cred că le pasă prea mult europenilor că am eşuat noi într-un domeniu, ci de faptul că aşa-zisul nostru eşec face ca ţiganii noştri să emigreze, în continuare, către ţările lor.

CAUTĂ BAZA PROBLEMEI Cu o atitudine un pic mai relaxată au venit, zilele trecute, în România oficiali germani (primari, consilieri, reprezentanţi guvernamentali) care s-au întâlnit cu primari de municipii, oraşe şi comune din România. Subiectul? Incluziunea socială a ţiganilor prin accesarea de fonduri europene, găsirea de soluţii pentru ca rromii să fie determinaţi să rămână în ţară şi stabilirea de relaţii de colaborare între administraţiile locale din Germania şi cele din România. Cu alte cuvinte, germanii încearcă să afle din teritoriu care sunt problemele şi de ce nu reuşesc românii să-şi ţină ţiganii acasă. „Concluzia la care s-a ajuns este că fenomenul emigraţiei se datorează stilului de viaţă precar al ţiganilor şi faptului că nu-şi găsesc locuri de muncă. Accesarea de fonduri europene pentru incluziunea lor este un lucru bun, însă Asociaţia Oraşelor din România consideră că este o măsură discriminatorie faţă de alte etnii care trăiesc în ţara noastră. Pe de altă parte, credem că implementarea de programe prin care să se relanseze economia ar putea reprezenta o soluţie, în sensul că ar putea să-şi găsească de muncă şi poate că nu vor mai pleca, cel puţin nu atât de mulţi“, a declarat preşedintele AOR, Nicolae Matei.