La finalul partidei dintre FC Viitorul Constanţa şi CM Politehnica Iaşi, managerul tehnic al Viitorului, Gheorghe Hagi, s-a declarat nemulţumit deoarece nu a fost inclus într-un sondaj privind numele viitorului selecţioner al naţionalei României.

„Am văzut că s-a făcut o statistică pentru lotul naţional. Vă dau iar o bombă, asta chiar e bombă, dar e lipsă de respect. Eu sunt antrenor în România de patru ani şi jumătate. S-a făcut o statistică cine va fi antrenor, cine poate fi antrenor la echipa naţională. Aţi văzut numele meu pe acolo? Domnilor, vă rog frumos, e nesimţire! Nu mai e bun simţ, e nesimţire. Până unde vreţi să mergeţi? Activez de patru ani şi jumătate aici, în România, de zece ani am băgat bani în fotbal. Ce vreţi să faceţi? Totul e... să nu pronunţ cuvinte. Vreţi să mă eliminaţi? Spuneţi-mi, aveţi puterea să-mi spuneţi în faţă. Nu cu ziarul, cu alea”, a declarat Gică Hagi, care a reamintit importanţa tricoului cu numărul 10 la naţională: „Cum a fost şi aia cu numărul 10 când s-a spus că mi-am ieşit din minţi. Eu mi-am ieşit din minţi? Domnilor, eu care produc jucători, care am dat jucători la U21, eu mi-am ieşit din minţi? Atunci vă întreb pe voi, voi ce faceţi, nu v-aţi ieşit din minţi? Cei care scrieţi pe site-urile alea şi băgaţi titlurile alea, eu trebuie ca după ce vorbesc să dau comunicat, să mă scuz că tricoul numărul 10 al echipei naţionale a ajuns şerveţel. Adică l-au mototolit, îl aruncăm, astăzi îl ia Gigel, mâine îl ia Ionel, iar voi vreţi performanţă. Aţi făcut decarul să fie mototol. Înainte numărul 10 era stea, era respectat. A fost purtat de nume mari”.

Gheorghe Hagi consideră că publicul trebuie să decidă cine va fi noul selecţioner al echipei naţionale a României, în cazul în care Cosmin Contra nu va mai continua în această funcţie: „Eu am un singur obiectiv în viaţă. Cred că sunt singurul din România care nu caută popularitate, dar trebuie să zic lucrurilor pe nume, pentru că eu am venit acasă, să muncesc şi eu produc. Am produs, voi produce şi în viitor o să produc. Cel mai mare lucru pe care l-am făcut, de care sunt mândru şi dorm liniştit noaptea, e că am investit în tineri. Cineva m-a trimis la lucrul ăsta, ăsta e drumul meu, ăsta-s eu. Ştiu că deranjez, ştiu că pe unii îi doare. Pentru copii sunt disponibil, o să mă duc să-i sprijin la orice, orice ar fi. O fac cu plăcere, cu drag, să-i ajut să-şi îndeplinească visul, să nu mai aibă complexe, aşa cum zic ăia de afară. Românul e deştept, e bun, e campion, are inteligenţă, care creativitate, personalitate, să nu vină ăia de afară să ne spună că noi suntem complexaţi. Nu, nu, că i-am bătut şi se uitau la mine cum să lovească mingea. Noi, din generaţia noastră, ăştia suntem, dar, din păcate, suntem izolaţi, ascunşi, criticaţi, jigniţi.

Au fost pe listă acolo nu ştiu câţi antrenori. Extraordinari antrenori, dar chiar aşa, să vă bateţi joc de mine?! Domnilor jurnalişti, toată media, toţi directorii, vă rog frumos, chiar aşa să mă jigniţi? Am muncit zece ani, am făcut unsprezece, zece jucători la U21, chiar aşa să nu fiu pe lista aia? Ruşinică! Să vă fie ruşine, indiferent ce se întâmplă. Asta înseamnă, ceea ce a vrut să se facă şi în seara asta la Constanţa. Lăsaţi lucrurile să se scrie pe teren, lăsaţi publicul din România să aleagă cine va fi selecţioner. Dacă nu va fi Contra. Publicul, lumea, dar sondaje adevărate! Lăsaţi lumea, nu mai faceţi voi jocurile! Din generaţia noastră nu am văzut niciunul, dacă nu mă înşel. De asta sunt supărat foc, niciunul din generaţia noastră. Deci cea mai bună generaţie din toate timpurile n-are un om capabil, în criza din România, să fie acolo, măcar pus acolo, dacă da sau ba. Petrescu a fost? Dacă am greşit, îmi cer scuze. Ok, înseamnă că noi n-am făcut nimic pentru fotbalul românesc, nu suntem buni de nimic, suntem incapabili. Aţi depăşit orice măsură! O zic cu orice risc, e momentul adevărului. Nu se mai poate, drumul ăsta nu mai poate fi aşa. Cine e acolo să decidă. Asta nu înseamnă că am ceva cu cineva. Sunt super antrenori, mai ales când e Mircea Lucescu, dar chiar aşa, e invizibil ce fac eu în România? Până unde vreţi să mă duceţi? N-aveţi cum s-o faceţi. Toţi vreţi să plec, dar nu plec. Nu plec! Stau aici cu copiii. Am avut oferte mai multe decât toţi, pe bani mulţi, şi am rămas acasă să muncesc, şi bag şi bani. Nu plec! Eu sunt atacant, iar atacantul e imprevizibil. Voi nu puteţi să ştiţi ce gândesc eu. Niciodată! Mă joc cu voi, eu am fost imprevizibil, vi le arunc aşa, să vă testez. Nu, nu, rămân aici acasă. Rămân şi lupt”.