PRM Constanţa are doi preşedinţi! Unul mai preşedinte decît celălalt. În curînd, PRM Constanţa s-ar putea să aibă mai mulţi preşedinţi decît activităţi. În această formaţiune politică, din cîte constat, creşte numărul de preşedinţi pe cap de peremist. E ca în povestea cu PIB-ul. PRM Constanţa are doi preşedinţi cu stea în frunte. Unul este alb şi se învîrte tot timpul în jurul cozii. Ion Anghel, zis şi John, este alb ca varul. El este preşedintele care se bucură de sprijinul preşedintelui suprem. În PRM, sînt preşedinţi mai preşedinţi decît astfel de preşedinţi. Mă refer, desigur, la preşedinţii pitici din teritoriu. Celălalt preşedinte din PRM Constanţa este negru. Pentru că nu se află în graţiile preşedintelui suprem, e vorba de Vadim Tudor, Niculae Gheorghiţă este identificat ca fiind “omul negru”. La nevoie, în funcţie de imperativele epocii pe care o trăim, “ţap ispăşitor” , “ciuca bătăii” sau “exclus de serviciu”. Vigilenţa şi intransigenţa faţă de “agenturili străine” reprezintă elementul forte al organizaţiei judeţene. Aşa se explică faptul că PRM Constanţa este condus de doi preşedinţi. Pe timp de criză, nu-i aşa?, se dublează posturile. Cu doi preşedinţi în frunte, unitatea de monolit a partidului ar trebui să fie beton. Chiar beton forjat! Realitatea e cu totul alta. Un preşedinte este “cea” şi unul “hăis”. Sigur, Ion Anghel are pretenţia să fie şi “cea” şi “hăis” prin cumul de funcţii. E cînd “hăis” la Mangalia, ca preşedinte al organizaţiei municipale a PRM, cînd “cea” la Constanţa, la judeţ. Faţă de “tovarăşul de la judeţ”, “domnul de la judeţ” sună oarecum straniu. PRM Constanţa are doi preşedinţi. Unul, adică John, este la pătrat. Ziua este preşedinte la Mangalia şi noaptea la Constanţa. Ce-i drept, cumulul de funcţii cere mari sacrificii. Oare cum o să se descurce domnul Anghel de 1 mai şi după? În sezonul estival, perioadă în care dumnealui preia şi alte funcţii de conducere. Vara, de pildă, John este şi preşedintele terasei “Foişor”, unitate specializată în borş politic şi specialităţi la grătar. Într-un fel, foişorul s-ar putea să-l avantajeze. Se urcă în pom şi de acolo supraveghează cu maximă vigilenţă momiţele de pe grătar şi bunul mers al vieţii de partid. Constat că, în sezonul estival, în organizaţia “Foişor”, nu este nici “cea” şi nici “hăis”! E doar pentru el. Ca preşedinţi ai aceluiaş partid, Ion şi Niculaie nu au nimic în comun. Cu alte cuvinte, nema unitate de monolit. Dimpotrivă, dezbinare la greu. Fiecare preşedinte are în spate susţinătorii săi. Se pare că, la momentul actual, contează cantitatea şi nu calitatea. E drept, foişorul lui John nu este prea încăpător. Faţă de rezultatele obişnute la ultimele alegeri, cred că doi preşedinţi, dintre care unul la pătrat, sînt prea mulţi. Luînd în calcul criteriul de mai sus, rezultatele slabe obţinute la alegerile locale şi la cele parlamentare, Ion Anghel ar fi trebuit să-şi dea demisia de onoare. Poate că omul, ţinînd cont de profilul său moral fără cusur, a vrut să comită acest gest, dar, ghinion, nu l-a lăsat Vadim! Cum să pleci, măi Ioane, care cari bidoane (cu apă plată)?! De cealaltă parte a baricadei, pentru că trebuie spus că există o baricadă a preşedinţilor în PRM Constanţa, Niculae Gheorghe are foarte mulţi simpatizanţi în partid. În aceste condiţii, nu este exclus să asistăm la o surpriză de proporţii la alegerile de săptămîna aceasta. Oricum, Niculae Gheorghe se bucură de o oarecare popularitate la Mangalia, ceea ce nu trebuie persiflat. Supărat pe sat, Ion Anghel se răţoieşte la contracandidatul său în materie de preşedinţie. Citez: ”Poate organiza cîte alegeri vrea el, dar nu va fi recunoscut”. E limpede că preşedintelui John i-a intrat în cap preşedinţia pe viaţă! Chiar dacă face pe modestul în ce priveşte candidatura pentru organizaţia judeţeană, se agaţă cu disperare de funcţia din PRM Mangalia, fără de care ar trebui să-şi ia adio de la postul de consilier local. Şi doar ştie atîta lume cît s-a luptat el ca să se proţăpească pe funcţia respectivă. Cred că a transpirat din abundenţă pînă cînd l-a exclus din partid pe Eugen Pricopie, căruia i-a luat locul în Consiliul Local! Îmi vine în minte o secvenţă memorabilă din “Baltagul”: ”Gheorghiţăăăăăă, adu’ baltagul!” În rolul principal, Niculae Gheorghe.