Potrivit unui studiu recent care demonstrează faptul că gheţarii se topesc mai repede ca niciodată, zonele acoperite cu gheaţă de pe masivele muntoase ar putea să dispară pînă în 2050. Serviciul Mondial de Monitorizare a Gheţarilor, cu sediul în Elveţia, a colectat date despre grosimea gheţurilor de pe crestele montane din toată lumea, din Noua Zeelandă şi pînă în Alpi. Căderile masive de zăpadă din Scandinavia au făcut ca scăderea medie a grosimii gheţurilor să fie de 0,6 metri în 2007, comparativ cu recordul de 1,2 metri înregistrat în 2006. În orice caz, acesta a fost cel de-al treilea record doborît în ultimii 18 ani de cînd se efectuează această monitorizare, iar acest fapt i-a determinat pe specialişti să afirme că masa totală a gheţarilor înregistrează cel mai scăzut nivel al ei din ultimele secole.

Dacă temperaturile vor continua să crească, gheţarii din regiunile mai calme şi amplasaţi la altitudini mai mici ar putea să dispară în întregime pînă în 2050. De exemplu, gheţarii din Pirinei şi din Rockies Mountains riscă să dispară. În zonele unde creşterile de temperatură vor fi foarte mari, gheţarii vor rezista doar la altitudinile mari, cum va fi cazul celor din Alpi. Numai în regiunile polare, unde temperaturile au început să crească pornind de la o valoare destul de scăzută, gheţarii vor rezista o perioadă mai îndelungată. Masa totală a gheţarilor s-a redus, în medie, cu 0,7 metri pe an, începînd din anul 2000. Specialiştii sînt de părere că topirea gheţarilor antrenează o creştere anuală de un milimetru a nivelului mărilor, dar şi riscuri sporite de producere a avalanşelor şi a alunecărilor de teren, periclitînd aşezările umane din zonele montane. Această topire va afecta milioanele de persoane care se bazează pe gheţari pentru activităţile turistice, energie electrică prin intermediul hidrocentralelor sau pentru a-şi procura apa potabilă.