Rata de topire a unora dintre gheţarii lumii s-a dublat, informează Programul de Mediu al Naţiunilor Unite (UNEP), citat de BBC News. Topirea medie a gheţarilor a crescut de la 30 de centimetri pe an, între 1980 şi 1999, la 1,5 metri în 2006. Unele dintre cele mai mari pierderi s-au înregistrat în Alpi şi în Pirinei, în Europa. Experţii au făcut apel la acţiuni imediate pentru a opri trendul, care este văzut ca un indicator-cheie al schimbărilor climatice. “Milioane, dacă nu miliarde de oameni depind direct sau indirect de aceste depozite naturale de apă, pentru asigurarea apei potabile, agricultură, industrie sau pentru generarea energiei”, a declarat Achim Steiner, directorul executiv al UNEP. Acesta a spus că se iau deja măsuri şi a arătat că elementele economiei verzi depind de cît de mulţi bani se investesc în energii regenerabile. La sfîrşitul anului viitor, în cadrul conferinţei climatice de la Copenhaga, guvernele trebuie să cadă de acord asupra reducerii emisiilor şi a unui regim axat pe adaptare, a precizat Steiner. Descoperirile au fost făcute de Serviciul Internaţional de Monitorizare a Gheţarilor. “Ultimele date sînt parte a unui trend care este ascendent şi pare că nu se mai termină”, a declarat Wilfried Haeberli, directorul serviciului. “Datele continuă accelerarea pierderii de gheaţă din ultimele două decenii şi jumătate. Pierderile totale din 1980 pînă în prezent se ridică la peste 10,5 metri echivalent de apă”, a declarat acesta. Cercetarea s-a realizat pe o sută de gheţari, topiri semnificative înregistrîndu-se în Austria, Norvegia, Suedia, Italia, Spania şi Elveţia. Gheţarul Breidalblikkbrea din Norvegia s-a subţiat cu 3,1 metri, fiind una dintre cele mai mari topiri.

În ciuda efectelor evidente ale poluării asupra mediului, întîlnirea celor mai mari 20 de poluatori ai lumii de la Tokyo s-a încheiat fără ca participanţii să ajungă la un consens privind un plan concret de combatere a schimbărilor climatice, informeaza “Earth Times”. Oficialii şi experţii G20, grup de ţări care sînt responsabile pentru 80% din emisiile globale de dioxid de carbon, au fost, însă, de acord cu fostul premier britanic Tony Blair. Acesta a cerut ţărilor din G20 să ia acţiuni comune pentru a reduce emisiile cu 50% pînă în 2050, întrucît lumea a ajuns la un moment critic de decizie. Dacă ţările industrializate au susţinut propunerea Japoniei de a introduce un sistem pe bază de sectoare, ţările în curs de dezvoltare şi-au exprimat îngrijorarea că vor fi obligate pe nedrept să reducă emisiile de dioxid de carbon. Unele dintre naţiunile G20, printre care cei mai mari doi poluatori SUA şi China, nu au obligaţii de reducere a emisiilor prevăzute de Protocolul de la Kyoto. La întîlnirea de la Tokyo au fost prezente China, India, Coreea de Sud, Mexic, Australia, Indonezia, Spania, Polonia, Africa de Sud, Iran, Brazilia, Nigeria şi ţările dezvoltate din G8.