BANI, NERVI ŞI NESIGURANŢĂ Românii care doresc să ia un credit de la bancă ar trebui să înţeleagă toate clauzele contractului şi să solicite lămuriri suplimentare, pentru a evita să ajungă în incapacitate de plată, spune şeful departamentului juridic al Băncii Naţionale a României (BNR), Alexandru Păunescu. „Înainte de a semna contractul, e bine să înţelegi tot ce scrie acolo, altfel rişti să ajungi în instanţă, ceea ce presupune bani, nervi şi nesiguranţă. Jena ar trebui să dispară din dialogul dintre bănci şi clienţi. Dacă nu înţelegi ceva, întreabă“, punctează Păunescu. El este de părere că un client trebuie să cunoască dinainte ce presupune contractul de credit, la ce riscuri se expune şi dacă este bine sau nu să ia produsul respectiv: „Fiecare client este tratat de bancă cu importanţa necesară şi cuvenită… sau ar trebui să fie. Acum, pădure fără uscături nu există, dar asta e ceea ce ne dorim“. Păunescu îi îndeamnă pe clienţii băncilor să insiste pentru a li se oferi lămuriri suplimentare sau să apeleze la o organizaţie de protejare a drepturilor consumatorilor, pentru consultanţă juridică. „Totuşi, rolul de educaţie financiară este al băncii. Ea trebuie să lămurească termenii contractuali şi să-mi spună tot ce am nevoie să-mi spună atunci când iau un credit. Spre exemplu, vreau ca bancherul să-mi zică - „Nu lua pachetul ăsta pentru că este posibil să te defavorizeze; veniturile tale sunt în lei şi ceri să iei credit în euro, deci e posibil să vorbim de un risc valutar pe care să nu-l poţi acoperi““, subliniază oficialul BNR.

MAI BINE LĂMURIT DECÂT PĂCĂLIT El aminteşte de problemele uriaşe cauzate de împrumuturile în franci elveţieni. Moneda s-a devalorizat puternic după 2007, băgându-i în bucluc pe mulţi români care contractaseră credite imobiliare. Situaţia n-a fost, însă, la fel de gravă ca cea din Ungaria, unde statul a aplicat nişte măsuri de-a dreptul comuniste pentru a proteja milioanele de datornici în franci elveţieni. Păunescu spune că este de preferat ca băncile să prezinte clienţilor produse pe care să le înţeleagă înainte de a semna, „pentru că, altfel, ei ar putea intra în incapacitate de plată peste câteva luni şi vor îngroşa lista aceea de clienţi înscrişi la diverşi avocaţi”: „E mai bine ca banca să se ocupe de educaţia financiară de bază a clientului, măcar să înţeleagă clauzele pe care şi le asumă, decât să nu-i spună nimic, să ascundă comisioane şi, apoi, acesta să nu fie în stare să-şi plătească ratele“. În ceea ce priveşte întârzierea relansării creditării, oficialul BNR apreciază că există o problemă de ambele părţi: „Pe de o parte, există un deficit de cerere, pentru că sunt clienţii speriaţi, nu mai au venituri, sunt supraîndatoraţi. Pe de altă parte, se constată un deficit de ofertă, întrucât băncile, expunându-se la clauze abuzive şi insolvenţe, nu mai sunt dispuse să dea credite sau vor să le dea mai scump”.