Şeful ghiduşilor este pus pe ghiduşii. Cu alte cuvinte, se ţine de glume proaste. Ca să-l scoată pe Boc basma curată, emană, ca o “eminenţă cenuşie” ce se crede, noi şi banale ghiduşii. Inventează invenţii. De curând, omul nostru a publicat cartea “Ghidul ghiduşiilor”. Un capitol important se referă la procedeele prin care cei care au mâncat usturoi nu au nici pe dracul. Adică, după o vorbă veche, nici gura nu le miroase… Constat că s-au schimbat rolurile. Până mai ieri, Boc era cel care emana ghiduşii în apărarea şi susţinerea ghiduşului. Obişnuia adeseori să precizeze că dumnealui nu face decât să-l citeze pe ghiduş. De altfel, cocoţat în palatul său, unde toată ziua nu face decât să se certe cu oglinjoara fermecată, ghiduşul transmitea diverse directive. Boc le prelua şi le plasa neprelucrate. Adică, pe scurt, în forma lor brută. Uneori, cu semne de punctuaţie cu tot. Chiar cu sughiţuri. Acum, surprinzător, repet, s-au inversat rolurile. Ghiduşul îi ia apărarea premierului pe tema stimulentelor, care nu reprezintă, cum poate sunteţi tentaţi să credeţi, nişte banale prafuri. Zice ghiduşul cum că premierul nu a ştiut! Cică, zice el, premierul nu ştiu care, alt premier cât un recamier, nu l-a informat în legătură cu stimulentele. Bla-bla-bla. Nu credeam că o să vină vremea ca onor ghiduşul naţional să coboare singur la munca de jos! Ce face el se numeşte scosul castanelor din foc. Cât este dumnealui de simandicos, că doar îl ştim cu toţii, iată, la nevoie, nu se dă în lături şi, când situaţia politică o cere, face şi şmotru. Acum, ce-i drept, pe ghiduş nu ştii niciodată când să-l iei în serios. Când zici că tună şi fulgeră, hop, atunci, schimbă registrul. Ne ameninţă cu stimulentele şi, după aceea, în secunda următoare face cu ochiul. Să ne aducem minte de campania electorală trecută. Toată lumea a luat în serios programul dumnealui de dezvoltare. Nimeni nu s-a gândit că la mijloc este vreo ghiduşie. Acum, când realitatea e verde de disperare, ne îndoapă cu glumiţe ieftine şi tampoane diverse. Cine să-l mai creadă? Ghiduşii patriei încearcă să scoată cămaşa pe unde pot. Deşi ţara arde, cum se spune, dumnealor se ţin de ghiduşii ieftine. A mai rămas să ne gâdilăm reciproc sub braţ. În mintea ghiduşilor, totul poate fi luat peste picior. Ce-i drept, marele ghiduş a acumulat foarte multă experienţă în materie de ghiduşii. La început, populaţia de la oraşe şi sate se dădea în vânt după un ghiduş petrecăreţ. Fie vorba între noi, trăiam o altă viaţă şi nu se spuneau bancuri pe seama sloganului “Să trăiţi bine”. Ajunsesem să credem în toate lozincile cooperatiste de genul “Ghiduşul ne dă nouă (cifră) lapte, carne, pene, ouă.” Nu cred că susţinătorilor săi, mă rog, mă abţin de la alte comentarii, le mai dă mâna să slobozească aşa ceva! Deşi ne confruntăm cu probleme foarte serioase, în loc de soluţii, suntem trataţi cu ghiduşii. Cine spunea că România este o ţară veselă s-a înşelat amarnic. Este tristă.