“Ghiudem cu ciuşcă”. Aşa se numea primul articol important pe care l-am scris ca jurnalist. Era în septembrie 1991. Săptămânalul Contrast era spaima autorităţilor din Constanţa. Pentru că eram student la Jurnalistică la Bucureşti, echipa de atunci îmi propunea să devin corespondent la Bucureşti, acreditat la Guvern şi alte instituţii centrale. Ţin minte şi acum: Radu Mazăre, Sorin Lucian Ionescu, Radu Preda, Sorin Strutinsky, Constantin Cumpănă. Nişte tineri nebuni, iar eu, mai tânăr şi mai nebun ca ei. Am acceptat pe loc propunerea lor. Unul din desele drumuri pe care le făceam între Constanţa şi Bucureşti l-am petrecut cu Radu Mazare, el fiind la volanul unui Opel Kadett albastru. Mi-a zis atunci: \"Facem un cotidian, Telegraf. Tu vei fi omul nostru la Bucureşti, trimiţi articole cu tot ce se petrece acolo\". Ne-am oprit la Slobozia, la tipografia micului trust de presă, apoi undeva, pe drum, la o friptură. Am vorbit câte în lună şi în stele în cele cinci ore de drum. După 20 de ani, eu tot jurnalist sunt şi-mi place la nebunie meseria mea. De câte ori ajung la Constanţa, printre ai mei, unul din primele gesturi pe care le fac este să mă opresc la chioşcul de ziare şi să cumpăr Telegraf. Sunt 20 de ani de când fac asta. La mulţi ani!