CU VOIE DE LA ÎMPĂRAT Giganţii din domeniul internetului, printre care Google, Facebook şi Apple, sunt foarte doritori să recâştige încrederea utilizatorilor lor, aşa că au dat publicităţii numărul cererilor secrete de date solicitate de Agenţia Naţională pentru Securitate (NSA), o premieră de la dezvăluirile lui Edward Snowden. În urmă cu abia o săptămână, autorităţile americane, în conformitate cu directivele preşedintelui Obama, au aprobat ca giganţii internetului să aibă posibilitatea de a face publice mai multe informaţii despre supravegherea utilizatorilor lor. Publicarea acestor cifre a fost autorizată de secretarul Justiţiei, cu condiţia ca marile companii să respecte un termen de şase luni după depunerea cererilor. Acordul împiedică totuşi marile companii să publice mai multe detalii despre aceste cereri.

NSA a cerut informaţii pentru 9.000 până la 10.000 de conturi de utilizatori Google în primele şase luni ale lui 2013 şi pentru 12.000 până la 13.000 de conturi de utilizatori în cele şase luni precedente. Toate cererile de date solicitate au fost legale, fiind făcute în cadrul unor mandate eliberate de instanţa însărcinată cu verificarea operaţiunilor de informaţii (FISA). Facebook a anunţat că a primit cereri de date pentru 5.000 până la 6.000 de conturi de utilizatori în primele şase luni din 2013 şi pentru 4.000 până la 6.000 în precedentele şase luni. Facebook are peste un miliard de utilizatori. Şi Microsoft a dezvăluit pe blogul său oficial că a primit cereri pentru 15.000 până la 16.000 de conturi de utilizatori în primele şase luni ale lui 2013. În ceea ce priveşte Yahoo!, informaţii au fost cerute pentru 30.000 până la 31.000 de conturi de utilizatori. Yahoo! a precizat că cererile nu au vizat decât 0,01% dintre utilizatorii săi. La rândul său, Apple anunţa săptămâna trecută că a primit cereri pentru 249 de utilizatori în prima parte a anului 2013. Această companie a precizat că NSA nu a solicitat conţinuturi de mesaje.

MONITORIZAREA CĂLĂTORIILOR Odată pusă în practică, metoda accesării datelor personale ale cetăţenilor este o tentaţie mult prea mare pentru autorităţi. De exemplu, coordonatorul european al luptei împotriva terorismului, Gilles de Kerchove, şi-a exprimat dorinţa ca UE să se doteze, după modelul SUA, cu un sistem de colectare de date furnizate de către călători companiilor aeriene (PNR). Datele PNR sunt informaţii furnizate de către pasageri şi culese de companiile de transport aerian în cadrul procedurilor de rezervare şi înregistrare şi conţin informaţii precum numele pasagerului, date despre itinerar, informaţii despre bilet, adresa şi numărul de telefon, mijloacele de plată utilizate, numărul cardului de credit, agenţia de voiaj, numărul sediului şi informaţii referitoare la bagaje. Cu ajutorul acestor date, poliţia şi serviciile de securitate ar putea să depisteze în mod mai eficient plecări către Siria, de exemplu. Oficialul european a pledat pentru acest sistem PNR european cu ocazia reuniunii informale a miniştrilor de Interne din ţările UE, de la Atena, consacrată problemelor ridicate de tinerii europeni înrolaţi să lupte în Siria. Comisia Europeană a prezentat o propunere, iar majoritatea guvernelor europene o susţin, însă Parlamentul European o respinge.