Radu Pricop, ginerele lui Traian Băsescu, ar fi fost ajutat de fosta şefă DIICOT, Alina Bica, să mute dosarul său de la Parchetul General la DIICOT, pentru a fi anchetat de feţe prietenoase, arată România TV. Potrivit aceleiaşi surse, acesta le-a indicat procurorilor chiar şi infracţiunea. Din acest motiv, Alina Bica ar putea fi achetată alături de Pricop de procurorii DNA. În acest sens, procurorul general Tiberiu Niţu a declarat că el a fost cel care a soluţionat conflictul de competenţă între DIICOT şi Parchetul General. Conflictul a început atunci când ginerele lui Traian Băsescu a încercat să scape de dosarul care se afla pe rol la Parchetul General după ce a făcut un memoriu în care a precizat că vrea să fie anchetat pentru infracţiunea de „grup organizat infracţional”. Acest memoriu a fost depus la DIICOT cu o zi înainte ca procurorii de la Parchetul General să înceapă urmărirea penală în dosarul său în care era acuzat de fals. Radu Pricop s-a folosit de un certificat de deces fals pentru a obţine o despăgubire de 10 milioane de euro, conform România TV. Din acest memoriu a rezultat un conflict de competenţă şi abia după 6 luni Parchetul a decis ca dosarul să fie mutat la DIICOT. După analiza noii conduceri de la DIICOT s-a stabilit că ar fi de competenţa DNA-ului, chiar dacă a trecut un an de când s-a început urmărirea penală în acest caz. Acum, DNA ar putea ancheta şi modul în care cei de la DIICOT au decis să preia dosarul de la Parchetul General, inclusiv pe Alina Bica. În acest sens, procurorul general Tiberiu Niţu a amintit şi el de conflictul de competenţă, pe care a recunoscut că l-a soluţionat. „În acel dosar care este pe rol, pot să vă spun că eu am soluţionat conflictul pozitiv de competenţă între secţia de urmărire penală şi DIICOT, conflict pozitiv care a fost declanşat de DIICOT. Solicitarea a fost cerută de procurorul de caz, care s-a considerat compentent să soluţioneze. A solicitat procurorului general soluţionarea conflictului pozitiv, întrucât şi secţia se considera competentă. Un element în cauză pentru a stabili competenţa între cele două structuri ale Ministerului Public era valoarea prejudiciului, durata soluţionării conflictului a fost mai mare”, a declarat Tiberiu Niţu. Totodată, procurorul general a adăugat că, odată cu soluţionarea conflictului de competenţă, a verificat şi modul de sesizare. „Cu ocazia soluţionării conflictului a trebuit să verific şi modul de sesizare, iar modul de sesizare al DIICOT-ului era un memoriu formulat de mai multe persoane, printre care şi cele de care faceţi menţiune (n.r. Radu Pricop). Deşi nu este mod de sesizare prevăzut în Codul de Procedură Penală alături de plângere, denunţ, dintr-un memoriu procurorul poate extrage anumite elemente care să-l conducă la concluzia că ar putea fi vorba despre fapte penale”, a conchis Tiberiu Niţu.