Preşedintele italian, Giorgio Napolitano, în vârstă de 89 de ani, a demisionat ieri. Reales în aprilie 2013, în lipsa unui acord în Parlament cu privire la un alt candidat, Giorgio Napolitano nu şi-a ascuns niciodată intenţia de a demisiona înainte de încheierea celor şapte ani de mandat, în 2020, din cauza vârstei înaintate şi a problemelor de sănătate. Cursa pentru găsirea unui succesor al acestuia a fost lansată la jumătatea lunii decembrie, atunci când Giorgio Napolitano a anunţat că intenţionează să nu mai rămână mult timp la conducerea ţării. După demisia sa oficială, Parlamentul se va reuni în decurs de 15 zile, în sesiune comună, cu membrii Senatului, Camerei Deputaţilor şi 58 de delegaţi regionali, pentru alegerea noului preşedinte. În primele trei tururi de scrutin, un candidat trebuie să întrunească majoritatea de două treimi din totalul de 1.009 mari electori pentru a fi ales, însă la cel de-al patrulea tur de scrutin este necesară majoritatea simplă.

            În aprilie 2013, Giorgio Napolitano a cedat rugăminților din partea politicienilor aflați în dispută și a acceptat un al doilea mandat, lucru fără precedent în istoria Italiei, în încercarea de a pune capăt unei situații haotice, provocată de alegerile din februarie din același an. După alegerea sa, a adus o oarecare stabilitate politică în țară, desemnându-l pe Enrico Letta, reprezentând Partidul Democrat, de centru-stânga, să formeze un guvern de largă coaliție. Enrico Letta a demisionat în februarie 2014, după ce-a pierdut șefia partidului, în favoarea actualului șef de guvern, Matteo Renzi.

            Șeful statului italian, care este ales de către Parlament, are largi puteri politice. Poate să numească șeful de guvern, să dizolve Parlamentul și să convoace alegeri anticipate. În actualul climat politic din Italia nu va fi deloc ușoară alegerea președintelui.  Partidul Democrat (PD) dispune de un minim de 415 senatori şi deputaţi, cărora li se adaugă câteva zeci de aliaţi. Dar în 2013, peste 100 de membri ai PD au refuzat să voteze pentru fostul lor lider, Romano Prodi. Un acord cu Silvio Berlusconi privind o personalitate de centru-stânga este posibil, dar PD riscă să îl respingă încă o dată şi să caute mai degrabă o personalitate susceptibilă să placă Mişcării Cinci Stele a lui Beppe Grillo. Printre numele posibililor succesori ai lui Giorgio Napolitano se numără Romano Prodi, fostul şef al Guvernului Giuliano Amato, fostul primar al Romei Walter Veltroni, miniştrii Pier Carlo Padoan de la Economie sau Roberta Pinotti de la Apărare, dar niciunul nu pare în măsură să întrunească un consens. Citat deseori, preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a declarat pentru săptămânalul „Die Zeit” că aceasta „nu este treaba sa”. La rândul său, fostul comisar european Emma Bonino, posibil outsider, a anunţat luni că suferă de cancer.