Ieri am făcut o scurtă paralelă paradoxală între Grecia şi situaţia PDL-ului autohton. Încerc şi astăzi artificiul aceleiaşi comparaţii, dar în registru ironic.

Aşadar, grecilor le-a trecut glonţul pe la ureche, însă partidul proeuropean „Noua democraţie” a reuşit să câştige alegerile. Dacă alianţa cu cealaltă formaţiune politică, anume „Pasok”, va fi stabilă, ceea ce nu e foarte sigur, atunci vor putea fi luate măsurile draconice de austeritate pe care le cere UE, pentru echilibrarea bugetului Greciei, deşi toată lumea se îngrozeşte când se gândeşte ce reacţii, mult mai violente decât cele de până acum, vor avea grecii, care nu sunt obişnuiţi cu sărăcia de tip românesc.

În cazul PDL-ului nostru există mai multe „gloanţe politice”, pornite din diferite direcţii, însă nici unul încă nu le-a şuierat decisiv pe la vreo ureche celor care poartă stigmatul portocaliu. Deocamdată, Vasile Blaga pare favorit la viitorul Consiliu Naţional sau „Convenţie”, nu mai ştiu cum îi spune, numai că actualul preşedinte al Senatului nu se arată interesat să-şi aprindă paie în cap, deşi presa a aflat „pe surse” că Traian Băsescu şi-ar fi dat telefonic acordul. Dintre contracandidaţii săi posibili sau probabili, unul şi-a anunţat deja intenţia fermă de a candida la şefia PDL, anume europarlamentarul Cristian Preda, însă celălalt, respectiv ex-premierul MRU, are atârnată de coadă tinichieaua ultimei guvernări portocalii, care a fost catastrofală.

Aşa cum grecii s-au salvat temporar cu „Noua democraţie”, au şi pedeliştii varianta „Noua republică”, dar liderul ei, Mihail Neamţu, nu pare agreat de Traian Băsescu. Iar preşedintele României nu reprezintă un simplu glonţ pentru partidul său „de suflet”, ci o întreagă mitralieră sinucigaşă!