Nu mai constituie o surpriză pentru nimeni faptul că în sistemul sanitar din România paradoxurile sînt întîlnite la tot pasul. Un bolnav care a suferit o intervenţie chirurgicală complexă, de exemplu, primeşte pentru o zi de spitalizare o sumă similară cu unul care a fost supus unei intervenţii chirurgicale banale, asta chiar dacă tratamentele alocate pe zi diferă de la „cer la pămînt”, sau spitalele adăpostesc aparate de milioane de euro, însă din diferite motive ele nu pot fi folosite cu lunile sau chiar cu anii, sau secţiile au medicamente extrem de scumpe, însă cele ieftine lipsesc cu desăvîrşire... Sînt doar cîteva dintre situaţiile stupide întîlnite în spitalele din România. Şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Constanţa se confruntă cu o situaţie asemănătoare. Şeful Clinicii de Cardiologie din cadrul SCJU, prof. univ. dr. Elvira Craiu, anunţă că are în dotare medicamente foarte bune pentru tratarea afecţiunilor cardiovasculare, destul de costisitoare, însă din unitate lipsesc medicamente ieftine şi la fel de eficiente, fie că nu se mai fabrică, fie că firmele producătoare sau distribuitoare nu se mai se prezintă cu ele atunci cînd spitalul participă la organizarea licitaţiilor pentru procurarea medicamentelor. „Avem medicamente scumpe care sînt foarte eficiente în tratarea afecţiunilor cardiace, însă ne lipsesc medicamantele ieftine. Din păcate sînt medicamente care nu au înlocuitori, ceea ce constituie un pericol pentru pacienţi”, spune şeful Clinicii. Digoxina, care se foloseşte în insuficienţa cardiacă, şi furosemid, folosit în hipertensiune arterială, dar nu numai, sînt doar două dintre medicamentele pentru care bolnavii de inimă din Constanţa aleargă pînă la Chişinău sau Varna. Un alt medicament care era extrem de uzual pentru spitale, respectiv adenozina, „folosit şi el cu succes în tratarea conversiei rapide la ritm sinusal a tahicardiilor paroxistice supraventriculare”, lipseşte cu desăvîrşire. „Nu-l mai avem în spital de ani de zile, se mai găseşte pe la farmaciile private, astfel că bolnavii merg şi le cumpără singuri”, spune medicul şef. Bolnavii care nu reuşesc să ajungă în străinătate să-şi procure pastilele necesare, ajung într-un final la spital cu probleme de sănătate, medicii fiind nevoiţi să apeleze la diferite artificii de tratament pentru salvarea lor. Asta se întîmplă în cazul medicamentelor furosemid şi digoxină care nu au înlocuitor, potrivit medicilor. „Furosemidul, cînd îl avem, ne ajunge pentru două trei zile, după care lipseşte o perioadă, iar îl avem două, trei zile, şi tot aşa”, explică profesorul.