Spitalele din România se golesc de cadre pe zi ce trece și problema este că viitorul este cât se poate de sumbru. Cei care ar trebui să acopere deficitul, tinerii medici, rezidenții care vin din urmă, nu au niciun gând să rămână în spitale, cel puțin în cele din provincie. Mulți dintre medicii rezidenți din diferite județe ale țării, la terminarea perioadei de școlarizare, fug, pentru a profesa ca medici specialiști, fie în Capitală, fie în unități sanitare private ori din străinătate, unde lefurile sunt cu mult mai mari. Așa se face că numeroase județe se confruntă cu un mare deficit de medici. Datele statistice, de altfel, arată că peste 15% din personalul sanitar din România lucrează în clinicile şi spitalele din Capitală. Cel mai mare spital din Constanța are un deficit uriaș, potrivit directorului interimar: 100 de cadre.

Spitalele din România se golesc de cadre pe zi ce trece și problema este că viitorul este cât se poate de sumbru. Cei care ar trebui să acopere deficitul, tinerii medici, rezidenții care vin din urmă, nu au niciun gând să rămână în spitale, cel puțin în cele din provincie. Mulți dintre medicii rezidenți din diferite județe ale țării, la terminarea perioadei de școlarizare, fug, pentru a profesa ca medici specialiști, fie în Capitală, fie în unități sanitare private ori din străinătate, unde lefurile sunt cu mult mai mari. Așa se face că numeroase județe se confruntă cu un mare deficit de medici. Datele statistice, de altfel, arată că peste 15% din personalul sanitar din România lucrează în clinicile şi spitalele din Capitală, în timp ce în judeţe precum Ialomiţa sau Giurgiu numărul medicilor şi al personalului auxiliar nu acoperă necesităţile marilor spitale judeţene. Giurgiu şi Ialomiţa sunt judeţele în care sunt înregistraţi cei mai puţini angajaţi în sistemul sanitar în ultimul an, cu puţin peste 2.000 de persoane angajate în spitale (medici, asistenţi, personal auxiliar), potrivit datelor de la Institutului Naţional de Statistică (INS). ”La Spitalul Judeţean avem într-adevăr câteva specialităţi deficitare, avem mulţi rezidenţi în pregătire şi îi aşteptăm. O parte dintre ei, din nefericire, nu mai ajung la posturi pentru că primesc oferte mult mai bune, atât în afara ţării, cât şi în Bucureşti, noi fiind foarte aproape de Bucureşti. O altă explicaţie ar fi numărul mic de medici în anumite specialităţi unde se înregistrează deficit în toată ţara, cum ar fi oncologie, specialişti în nutriţie, gastroenterologi”, a spus Elena Dinu, manager general al Spitalului Judeţean Giurgiu. La polul opus, municipiul Bucureşti s-a plasat pe primul loc în preferinţele personalului sanitar în 2015, peste 47.000 de persoane alegând să îşi desfăşoare activitatea în Capitală, urmat de judeţele Iaşi, Cluj şi Timiş.

ȘI LA CONSTANȚA

Și Constanța stă prost la acest capitol. Deși inițial s-a spus, în cadrul unei Comisii de specialitate, formată din reprezentanți ai Casei Județene de Asigurări de Sănătate (CJAS), ai Direcției de Sănătate Publică, ai Colegiului Medicilor din România, filiala locală, și ai Consiliului Județean Constanța (instituție care are în subordine Spitalul Clinic Județean de Urgență (SCJU) ”Sf. Apostol Andrei” Constanța din punct de vedere administrativ), că municipiul nostru nu ar mai fi zonă deficitară la capitolul medici, ulterior s-a revenit asupra constatării și s-a menționat că de fapt avem deficit. Managerul interimar al SCJU din Constanța, dr. Cătălin Grasa, a prezentat Comisiei de specialitate realitatea spitalului și faptul că acesta are un deficit de personal de peste 100 de cadre (!?), deci în niciun caz nu se punea problema că SCJU are necesarul de cadre, ceea ce înseamna, potrivit Legii Sănătății, că medicii erau puși să aleagă între stat și privat (dacă respectiva unitate privată avea contract cu Casa de Sănătate). Astfel, medicii SCJU nu vor mai fi nevoiți să aleagă între a lucra în cadrul spitalului sau în mediul privat. “Am avut mai multe discuții cu reprezentanții Casei de Asigurări de Sănătate Constanța. Mă bucur că au fost receptivi la propunerile noastre. Ne dorim un sistem medical just, în care serviciile oferite să fie de calitate. Medicii au nevoie de apreciere și este firesc să le permitem să poată face o selecție în funcție de disponibilitatea programului de lucru”, a declarat președintele Consiliului Județean Constanța, Marius Horia Tuțuianu, citat într-un comunicat al instituției. Tot CJC a anunțat că decizia finală a aparținut Comisiei de specialitate și că, cel mai probabil, hotărârea oficială în acest sens va fi redactată luni, 22 august 2016.

ÎN ȚARĂ

În România, sistemul sanitar are 302.000 de angajaţi dintre care 56.000 de medici, arată datele de la INS. În judeţul Iaşi, spre exemplu, în 2015 au activat 15.000 de persoane în sistemul sanitar, o cifră de 3 ori mai mică faţă de Capitală, în timp ce pentru următoarele municipii din top, Cluj şi Timiş, datele sunt asemănătoare, existând circa 13.500 de medici, dentişti, farmacişti şi personal auxiliar activ în spitale. Managerul Spitalului Judeţean Giurgiu a precizat că medicii rezidenţi aleg să plece la spitale din Bucureşti sau din străinătate după ce îşi încheie perioada de pregătire, în căutarea unor salarii mai atractive, lucru care se întâmplă în mai toate spitalele din țară.

Citește și:

Medicii constănțeni nu trebuie să mai aleagă între stat și privat!

Medicii constănțeni - la stat sau la privat? Decizii noi!

50% dintre medicii Spitalului Județean trebuie să aleagă între stat și privat!?