Un avocat ce reprezintă mai multe vedete feminine ale căror fotografii private au fost publicate online de piraţii informatici a anunțat că va da în judecată compania Google, pentru că nu a îndepărtat imaginile furate de pe site-urile sale. Martin Singer, un avocat din industria de divertisment, a declarat că ”Google face milioane şi profită de pe urma victimizării femeilor” şi ar putea să plătească daune de peste 100 de milioane de dolari. Publicația ”The New York Post” a publicat o scrisoare deschisă a acestuia, care nu spunea însă ce vedete reprezintă. ”Google ştie că imaginile piratate sunt proprietatea cuiva, sunt fotografii şi videoclipuri intime şi confidenţiale, obţinute pe căi ilegale şi publicate de nişte brute perverse care încalcă dreptul la viaţă privată şi minima decenţă umană”, afirmă avocatul Singer.

CELEBRITATE NEDORITĂ Martin Singer afirmă că a trimis Google mai multe informări despre încălcarea legii privind drepturile asupra conţinuturilor digitale (Digital Millennium Copyright Act), care cere furnizorilor de internet să îndepărteze materialele asupra cărora cineva are drepturi de autor, la solicitarea proprietarului. Avocatul a spus că, în timp ce alte platforme online, cum ar fi Twitter Inc., au dat curs cererilor şi au şters fotografiile, Google continuă să le afişeze în rezultatele căutărilor şi le găzduieşte pe platforma YouTube şi pe reţeaua sa de bloguri. Avocatul Singer a cerut Google îndepărtarea imediată a tututor imaginilor ofensatoare, dar a precizat că Google trebuie să păstreze informaţii legate de aceste imagini, pentru a fi folosite legat de plângerile aflate în curs sau viitoare. ”Am îndepărtat zeci de mii de fotografii la câteva ore după ce am primit o solicitare şi am dezactivat sute de conturi”, afirmă, la rândul său, compania Google, într-o declaraţie.

De la începutul lui septembrie, numeroase fotografii private, unele nud, ale unor vedete ca Jennifer Lawrence, Mary Elizabeth Winstead, Kate Upton, Rihanna şi Kim Kardashian, au fost afişate pe internet, după ce conturile iCloud ale acestora au fost sparte iar imaginile intime au fost publicate pe site-urile 4Chan şi Reddit.

MANIPULARE EMOȚIONALĂ Pe de altă parte, compania Facebook a anunțat că a luat noi măsuri pentru a se asigura că cercetările realizate de rețeaua de socializare se desfășoară conform reglementărilor companiei, ca urmare a polemicii din luna iulie, declanșată de studiul care arăta că Facebook și-a manipulat emoțional utilizatorii. ”Vrem să facem cercetări care să îmbunătățească Facebook, dar vrem să le facem în modul cel mai responsabil”, a declarat, pe blogul său, Mike Schroepfer, responsabil cu tehnologia în cadrul companiei. ”Cea mai mare rețea de socializare va avea o echipă formată din responsabili din diferite departamente ale companiei, care va avea rolul de a evalua proiectele de studiu, pentru a se asigura că sunt conforme cu directivele companiei. Acest nou cadru de lucru va acoperi cercetările interne și cele care vor putea fi publicate”, a adăugat Mike Schroepfer.

Timp de o săptămână, din 11 până în 18 ianuarie 2012, compania Facebook și cercetători de la Universitățile Cornell și California San Francisco au utilizat sistemul algoritmic al rețelei pentru modificarea conținutului informațiilor recepționate de un grup de utilizatori, pentru a studia impactul asupra emoțiilor acestora. Cercetarea a fost publicată în revista științifică ”Proceedings of the National Academy of Sciences” (PNAS) la 17 iunie. Autoritățile americane de reglementare în domeniu au primit, la 3 iulie 2014, o plângere în care se precizează că acest studiu a încălcat regulile de protecție a vieții private. Ulterior, directoarea pentru operațiuni din cadrul companiei Facebook, Sheryl Sandberg, a prezentat scuzele companiei utilizatorilor acestei rețele. Autoritatea britanică de reglementare în domeniul supravegherii datelor cu caracter personal a anunțat, la aceeași dată, deschiderea unei anchete pentru a stabili dacă Facebook a încălcat legislația prin ”contagierea emoțională” a 700.000 de utilizatori ai acestei rețele de socializare.

LIBER PE PIAȚA MEDIA Facebook a scăpat, deocamdată, basma curată și UE a aprobat necondiţionat preluarea serviciului de mesagerie WhatsApp, pentru 19 miliarde de dolari, tranzacţia putând să fie încheiată în orice moment, în ciuda opoziţiei companiilor din industria telecomunicaţiilor din Europa. Comisia Europeană, autoritatea antitrust din Europa, a decis că Facebook Messenger şi WhatsApp, aplicaţiile de mesagerie pentru smartphone-uri ale celor două companii, nu sunt concurenţi apropiaţi, astfel că utilizatorii vor avea în continuare o gamă de opţiuni din care să aleagă şi în urma tranzacţiei. Operatorii din telecomunicaţii din Europa au făcut lobby împotriva acestei tranzacţii, avertizând că preluarea WhatsApp de către Facebook ar putea oferi celor două companii un control sporit asupra pieţei şi asupra datelor despre utilizatori. Cu toate acestea, Comisia Europeană a decis că acest control asupra datelor consumatorilor nu va afecta competiţia de pe piaţa publicităţii din mediul online, iar pronunţarea asupa îngrijorărilor legate de confidenţialitatea respectivelor informaţii despre utilizatori nu intră în competenţa sa. Investigaţia condusă de UE în acest caz a fost percepută drept un test pentru modul în care legislaţia europeană din domeniul concurenţei va fi aplicată în cazul social media, decizia venind pe fondul creşterii îngrijorării legate de puterea pe care companiile americane din tehnologie au căpătat-o în Europa. În luna aprilie, autoritatea antitrust din SUA a aprobat tranzacţia.

Reţeaua socială Facebook are 1,3 miliarde de utilizatori în întreaga lume, 300 de milioane dintre aceştia folosind, de asemenea, şi aplicaţia Facebook Messenger. WhatsApp, care oferă o soluţie ieftină pentru înlocuirea mesajelor trimise pe telefon, are 600 de milioane de utilizatori la nivel mondial. Preluarea WhatsApp reprezintă cea mai mare tranzacţie din istorie pentru Facebook, care, astfel, îşi asigură o prezenţă importantă pe piaţa serviciilor de mesagerie pentru telefonia mobilă.

Autoritățile antitrust ale UE au închis vineri și investigațiile asupra Deutsche Telekom, Orange SA și Telefonica, anunțând că nu au găsit dovezi că operatorii de telecomunicații ar fi exclus accesul firmelor rivale pe piața serviciilor de conexiune la internet. În iulie 2013, oficiali ai Comisiei Europene au efectuat percheziții la aceste companii de telecomunicații, după ce grupul american Cogent Communications a reclamat că operatorii ar fi abuzat de poziția lor pe piață în tranzacțiile cu furnizorii serviciilor de conexiune la internet. Atunci, autoritățile antitrust nu au nominalizat companiile verificate, dar Deutsche Telekom, Orange SA și Telefonica au confirmat perchezițiile. ”Comisia Europeană nu a găsit dovezi ale comportamentului menit să închidă serviciile de tranzit de pe piață sau de furnizare a unor avantaje incorecte companiilor de telecomunicații prezente pe piața serviciilor de conexiune la internet”, se arată în comunicatul CE. Deutsche Telekom și Orange au o prezență semnificativă pe piața telecomunicațiilor din România.