Rusia, eliberată în urmă cu 20 de ani de regimul sovietic, a revenit de atunci asupra multor libertăţi dobândite, fostul agent KGB Vladimir Putin reuşind să îşi impună controlul asupra scenei politice şi a mass-media. Boris Elţîn, primul preşedinte rus, a fost părintele dezbaterii publice în Rusia, când a preluat conducerea primei opoziţii politice legale şi l-a înfruntat pe ultimul lider URSS, Mihail Gorbaciov, pe care îl considera prea conservator. Realitatea politică din timpul succesorului lui Elţîn, Vladimir Putin, este cu totul alta: diversitatea de opinii a fost sacrificată pe altarul stabilităţii şi pluralismul politic a fost asociat cu haosul anilor \'90. În Parlament, textele sunt în general adoptate fără dezbatere, atât timp cât partidul Rusia Unită deţine o majoritate zdrobitoare. Protestele de stradă nu mai sunt tolerate. Dar majoritatea ruşilor acceptă acest lucru. Potrivit unui studiu publicat de Academia rusă de Ştiinţe şi institutul german Friedrich Ebert, populaţia nu duce lipsa acestor libertăţi. Acum, fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov a cerut autorităţilor ruse să anuleze alegerile parlamentare ce au avut loc în 4 decembrie: ”Liderii ţării trebuie să admită că au fost numeroase falsificări şi fraudări iar rezultatele nu reflectă voinţa poporului. Deci, cred că pot lua o singură decizie, anularea rezultatelor alegerilor şi organizarea unui scrutin nou”.

SUTE DE ARESTĂRI Poliţia rusă a arestat, marţi, 800 de manifestanţi, la Moscova şi în alte oraşe din Rusia. Surse din poliţia de la Moscova au declarat că 569 de persoane au fost arestate marţi, în piaţa Triumfal din centrul capitalei, printre care liderul partidului Iabloko, Serghei Mitrohin şi politicianul de opoziţie Boris Nemţov. De asemenea, mai mulţi jurnalişti au fost arestaţi. Reprezentanţii presei au fost eliberaţi aproape imediat. Ceilalţi sunt reţinuţi încă de poliţie, a spus o sursă din poliţie. Alţi 230 de manifestanţi au fost reţinuţi în al doilea oraş ca mărime al ţării, Sankt Petersburg, iar 25, la Rostov pe Don. Mulţi dintre ei se aflau încă în arest, ieri. Începând de luni, manifestaţii au loc în capitala rusă, pentru a contesta rezultatele alegerilor legislative de duminică, ce au fost câştigate de Rusia Unită. Manifestanţii protestează faţă de fraudele survenite în cursul procesului electoral. Posturile naţionale de televiziune au ignorat în mare parte protestele, relatând numai despre mitingurile pro-Kremlin.

ÎNGRIJORARE LA PARIS Franţa se declară îngrijorată de arestarea manifestanţilor de la Moscova şi a cerut autorităţilor să respecte dreptul la proteste paşnice. ”Arestarea manifestanţilor de către forţele de poliţie, începând de luni, la Moscova, este îngrijorătoare. Dăm cea mai mare importanţă respectării dreptului de a manifesta paşnic”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului francez de Externe, Bernard Valero.

PUTIN, CANDIDAT OFICIAL Premierul rus, Vladimir Putin, a depus, ieri, documentele necesare pentru a fi înregistrat oficial drept candidat la alegerile prezidenţiale din martie 2012. În baza legii ruse, Comisia Electorală Centrală trebuie să dea un răspuns privind candidatura lui Putin, în termen de 10 zile. La mijlocul lunii octombrie, după ce au întreţinut suspansul câteva luni bune, Putin şi Medvedev şi-au anunţat planul de a schimba locurile la alegerile prezidenţiale din 4 martie 2012. Preşedintele Dmitri Medvedev, care a deschis lista candidaţilor Rusiei Unite la alegerile parlamentare de duminică, a stat la Kremlin un mandat, succedându-i în funcţie, în 2008, lui Vladimir Putin. Constituţia rusă interzice ca aceeaşi persoană să deţină mai mult de două mandate consecutive de preşedinte, or Vladimir Putin, în vârstă de 59 de ani, nu mai putea candida pentru un al treilea mandat succesiv în 2008, cedându-i funcţia lui Dmitri Medvedev, care, la rândul său, i-a încredinţat fostului preşedinte fotoliul de premier. Încă de la alegerile din 2008 se vorbea de o rocadă a funcţiilor la următoarele alegeri, din 2012. Analiştii estimează că acest model, aflat în limite legale şi menit să asigure stabilitatea ţării, va permite menţinerea lui Putin la putere până cel puţin în 2020.

Potrivit aşteptărilor, cel puţin alţi patru candidaţi se vor înscrie la alegerile prezidenţiale. Printre aceştia se numără Vladimir Jirinovski, liderul formaţiunii naţionaliste LDPR şi liderul comuniştilor, Ghennadi Ziuganov. Ei ar urma să fie nominalizaţi oficial în 13, respectiv 17 decembrie. Formaţiunea de centru-stânga Rusia Dreaptă intenţionează să îl înainteze drept candidat pe preşedintele său, Serghei Mironov.