Graham Greene s-a autoexilat în Mexic

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Din cauza unui scandal de pedofilie legat de Shirley Temple

Graham Greene s-a autoexilat în Mexic

Monden 20 Noiembrie 2007 / 00:00 660 accesări

Scriitorul britanic Graham Greene s-a autoexilat în Mexic, în anii \'30, după ce i-a acuzat de pedofilie pe producătorii unui film în care Shirley Temple, pe atunci în vîrstă de 8 ani, juca rolul principal, potrivit memoriilor regizorului brazilian Alberto Cavalcanti, informează cotidianul britanic “The Independent”. Fuga lui Graham Greene în Mexic a intrat în legendă, pentru că aici a scris el capodopera vieţii sale, “Puterea şi Gloria”, despre un preot alcoolic şi un poliţist trimis să-l vîneze. Privit ca unul dintre cei mai buni scriitori britanici ai secolului XX şi catolic convins, Graham Greene a fost trimis în Mexic de Vatican, pentru a scrie despre persecuţiile guvernului sau, cel puţin, aşa s-a crezut pînă recent.

O nouă teorie senzaţională a apărut recent, aceea că Graham Greene a fugit, de fapt, în Mexic pentru a evita pedeapsa cu închisoarea, după ce a fost dat în judecată pentru că a scris că Shirley Temple, pe atunci în vîrstă de 8 ani, a fost sexualizată în interes comercial de producătorii unui film în care juca, “Wee Willie Winkie”. Teoria este prezentată în autobiografia unui foarte bun prieten al lui Greene, producătorul şi regizorul brazilian Alberto de Almeida Cavalcanti, care a murit în 1982, la vîrsta de 85 de ani. Descoperirea, atestată cu documente şi scrisori, a stîrnit emoţie în industria filmului. Documentele lui Cavalcanti, care a avut o enormă influenţă asupra cinematografiei britanice şi franceze, se află în posesia Institutului Britanic de Film (BFI). Biografia lui Cavalcanti conţine numeroase anecdote desprte comunitatea artistică din Paris şi Londra, însă cel mai important fragment este cel despre scriitorul Graham Greene.

În 1937, Greene a lucrat pentru revista “Night and Day”. Într-o cronică despre filmul “Wee Willie Winkie”, cu Shirley Temple, acesta a scris: “Admiratorii ei, bărbaţi de vîrsta a doua şi funcţionari, reacţionează la cochetăria ei dubioasă, la vederea trupului ei micuţ, bine făcut şi atractiv, caracterizat de o vitalitate enormă, utilizînd povestea şi dialogul drept cortină-pretext pentru a-şi ascunde dorinţele”. Twentieth Century Fox a intentat proces în numele lui Shirley Temple, invocînd faptul că Greene a sugerat că aceasta “a jucat sexy în mod deliberat, în faţa unui public format din bătrîni imorali, gata să se bucure de aroma fină a unei mici creaturi pline de şarm şi necoapte”, scrie Cavalcanti. “Mulţumită unor prieteni vigilenţi, Graham a fost avertizat că producătorii americani ai filmului l-au dat în judecată, iar acest lucru ar fi putut avea drept consecinţe o amendă grasă pentru susţinătorii publicaţiei “Night and Day” şi o pedeapsă cu închisoarea pentru Graham. Singura soluţie era să găsească o ţară care nu avea de acord de extrădare cu SUA. Au ales Mexic, iar bietul nostru Graham a plecat repede acolo.

Este foarte probabil ca Shirley Temple să nu fi ştiut niciodată că, în parte, datorită ei, în timpul exilului său, Graham Greene a scris una dintre cele mai bune cărţi ale sale”. Procesul a avut loc pe 22 martie 1938. Greene a plecat în Mexic pe 29 ianuarie şi s-a întors în Marea Britanie în mai. Judecătorul, care a amendat revista doar cu 3.500 de lire sterline, s-a plîns că a fost mare păcat că Greene nu a putut fi contactat de tribunal, spune Cavalcanti.

BFI, care a primit recent suma de 25 de milioane de lire sterline de la guvern pentru a conserva negativele originale ale unor filme vechi, spune că documentele lui Cavalcanti sunt de ajutor pentru umplerea unor goluri în istoria cinematografică.

Janet Moat, preşedinte al departamentului de colecţii speciale din cadrul BFI, autorul unui controversat plan de a construi un centru al cinematografiei la South Bank din London, unde urmează să expună documente rare printre care se numără şi cele ale lui Cavalcanti, a spus: \"Este emoţionant că am obţinut documentele. Pentru noi, Cavalcanti a fost întotdeauna ca un Sfânt Graal. Documentele acoperă nişte goluri din istoria cinematografică a secolului al XX-lea\".

Taguri articol


12