Dacă ar trăi în prezent, Franz Kafka s-ar inspira cu siguranță din saga drumurilor construite cu fonduri comunitare la granița dintre România și Ungaria. Într-o scrisoare destinată comisarului european Corina Crețu, vicepremierul Vasile Dîncu explică Executivului UE de ce drumurile construite cu bani europeni în România nu pot deveni funcționale în curând. Țineți-vă bine… Cele zece drumuri construite în cadrul programului de Cooperare Transfrontalieră Ungaria - România 2007-2013 au fost amenajate pe teritoriul României conform deciziei unei Autorități de Management din Ungaria. Autoritățile române reclamă abia acum, când întreabă cei de la UE ce se întâmplă cu drumurile, că partea maghiară a comis erori în proiectare, iar execuția este presărată cu numeroși indicatori tehnici necorectați. Mai mult, raportăm către UE că "Autoritatea de Management din Ungaria nu a solicitat obligativitatea obținerii avizului Poliției de Frontieră pentru aprobarea proiectelor, deși delegația României a sesizat Autoritatea de management asupra necesității obținerii avizului". Ce se înțelege din tot limbajul de lemn pe care îl folosește Dâncu în epistola către Crețu? Că maghiarii au construit niște drumuri în România, care sunt circulabile, dar nefuncționale, și că autoritățile române au permis construirea căilor rutiere pe teritoriul nostru fără să participe activ la proiectare și mulțumindu-se cu scuza că "noi nu suntem de vină". Tipic românesc. Apropos de limbaj de lemn... Ce înseamnă în română că maghiarii nu au solicitat "obligativitatea obținerii avizului"? Fix NIMIC! Și nimicul ăsta e într-o scrisoare oficială aprobată prin memorandum de Guvernul de "tehnocrați". Singura chestiune logică din toată scrisoarea este legată de faptul că "în contextul amânării aderării României la Spațiul Schengen, care ar fi eliminat necesitatea controlului la frontiera româno-ungară, funcționarea în regim permanent a acestor legături rutiere transfrontaliere nu ar fi posibilă decât cu condiția înființării unor puncte de trecere a frontierei, la standarde Schengen, ceea ce ar presupune cheltuieli importante, nejustificate, pentru o infrastructură“.