Premierul grec, Alexis Tsipras, a cerut Rusiei un credit de zece miliarde de dolari pentru a demara procedurile de ieşire a Greciei din zona euro, afirmă un oficial grec citat de publicaţia ”To Vima”. ”Rusia nu a respins solicitarea Atenei, iniţiind discuţii pentru un împrumut de cinci miliarde de dolari condiţionat de participarea Greciei la gazoductul South Stream (Turkish Stream)”, precizează oficialul citat. Cotidianul elen nu precizează când a făcut Alexis Tsipras această solicitare, dar premierul de extremă stânga grec a discutat pe 6 iulie cu preşedintele rus, Vladimir Putin, imediat după controversatul referendum organizat de Grecia în contextul negocierilor cu Eurogrup. Liderul de la Kremlin declara după discuţie că Grecia nu a solicitat asistenţă financiară din partea Rusiei. ”Revenirea la drahmă este de neconceput în lipsa unor rezerve bugetare puternice”, explica Tsipras într-un interviu acordat recent postului public ERT.

Guvernul de la Atena susţine participarea Greciei la gazoductul Turkish Stream, care va face legătura între Rusia şi Turcia prin Marea Neagră, a anunţat, luni, Panos Skourletis, noul ministru grec al Energiei. ”Proiectul rus va oferi multe avantaje, pentru că Rusia va deţine o participaţie de 50% şi pentru că tarifele vor putea fi mai mari”, a explicat fostul ministru grec al Energiei, Panagiotis Lafazanis. Compania greacă Energy Investments Public Enterprise (EIPE S.A.) şi grupul rus VEB Capital vor fi parteneri în proiectul care va costa circa două miliarde de dolari. Lucrările de construcţie vor fi suportate în totalitate de Rusia, putând crea 20.000 de locuri de muncă în Grecia. Preşedintele rus, Vladimir Putin, a anunţat proiectul Turkish Stream în decembrie 2014, înlocuind planul gazoductului South Stream. Conducta de gaze ar urma să înceapă din apropierea oraşului rus Anapa, situat în provincia Krasnodar, pe litoralul nordic al Mării Negre. Gazoductul ar urma să traverseze Marea Neagră până în oraşul turc Kiyikoy, de unde ar exista ramificaţii spre Europa Occidentală.

Liderii zonei euro au ajuns, pe 13 iulie, la un acord cu partea elenă pentru negocierea unui al treilea program de asistenţă financiară, care să permită rămânerea Greciei în zona euro. Grecia şi-a asigurat restructurarea datoriilor şi finanţarea pe termen mediu în cadrul unei pachet în valoare de 86 de miliarde de euro care va permite ţării să rămână în zona euro. Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, din care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE). Începând de la 1 iulie, Grecia este, tehnic, în incapacitate de plată.