Un înalt responsabil din cadrul ramurei bavareze a Uniunii Creştin-Democrate, formaţiunea politică a cancelarului german, Angela Merkel, a cerut Greciei să iasă din Zona Euro, contrar politicii oficiale a Berlinului. Dacă Grecia nu reuşeşte să-i convingă pe reprezentanţii troicăi, formate din reprezentanţii BCE, FMI şi UE, că are capacitatea să aplice reformele necesare pentru a putea beneficia de un ajutor financiar suplimentar, Fondul de ajutorare al UE (FESF) ar trebui atunci să fie folosit pentru organizarea acestei plecări din Zona Euro, consideră Alexander Dobrindt. Declaraţia nu va fi deloc pe placul Angelei Merkel, care a făcut tot posibilul pentru a-şi convinge aliaţii de necesitatea unei politici de asistenţă financiară pentru Grecia, în vederea menţinerii acestei ţări în Zona Euro. Cu ocazia unei întrevederi de marţi cu premierul elen Georgios Papandreou, cancelarul german i-a spus că doreşte să vadă „o Grecie puternică în Zona Euro”. Afirmaţiile lui Alexander Dobrindt intervin într-un moment care se anunţă capital. Miniştrii de Finanţe ai Uniunii Monetare, din cadrul Eurogrupului, se reunesc astăzi la Luxemburg, iar cei ai UE, mâine dimineaţă. Săptămâna viitoare va avea loc şi o reuniune a Consiliului guvernatorilor BCE.

Între timp, Grecia va primi o nouă tranşă de împrumut, cea de-a şasea, de la UE şi FMI, a anunţat deja ministrul elen de Finanţe Evanghelos Venizelos. Grecia trebuie să ia măsuri suplimentare de austeritate în schimbul noii tranşe de împrumut, măsuri ce includ tăieri de salarii şi pensii, precum şi reducerea numărului angajaţilor din sectorul de stat. Evanghelos Venizelos a exclus însă perspectiva intrării ţării sale în incapacitate de plată, în legătură cu care se fac în mod larg speculaţii. Printre altele, Grecia a promis negociatorilor UE, FMI şi BCE că va reduce cu 20% salariile din sectorul public şi va diminua cu o cincime numărul de angajaţi ai statului până în 2015, pentru a obţine următoarea tranşă de împrumut extern, de opt miliarde de euro. Guvernul s-a angajat, de asemena, să introducă noi taxe.

Fără banii de la UE şi FMI, Grecia ar putea rămâne în câteva săptămâni fără bani pentru plata salariilor. Măsurile de austeritate promise de guvernul elen sunt foarte nepopulare, iar sindicatele din sectorul public şi demonstranţii speră să detemine Guvernul socialist să nu le aplice. Cel mai puternic este contestată măsura de a concedia angajaţi din sectorul de stat, care reprezintă circa o cincime din forţa de muncă din Grecia. Locurile de muncă ale acestora sunt garantate de Constituţie, care interzice concedierea angajaţilor publici în aproape orice situaţie. Executivul elen avea programată ieri o reuniune pentru a discuta un plan de înfiinţare a unei rezerve de angajaţi. Planul prevede ca 30.000 de angajaţi să fie transferaţi în această rezervă, echivalentă cu şomajul tehnic, până la sfârşitul anului. Aceştia urmează să primească 60% din salariu timp de un an, după care vor fi concediaţi. Sindicatele speră să crească presiunea asupra Guvernului printr-o campanie de greve şi proteste în următoarele săptămâni. Executivul are o majoritate de numai patru mandate şi ar putea fi forţat să organizeze noi alegeri dacă pierde controlul în Legislativ.