Bătălia dintre Atena şi creditorii săi din Zona Euro s-a intensificat, în contextul în care ministrul elen de Finanţe, Evangelos Venizelos, a acuzat forţele din Europa că împing ţara sa afară din Zona Euro, în timp ce omologul său german a propus amânarea alegerilor din Grecia şi instalarea unui nou Guvern fără partide politice. Mustrarea severă din partea lui Evangelos Venizelos, aşteptat să candideze în alegerile din aprilie ca lider al partidului de centru-stânga Pasok, a survenit în contextul în care Guvernul a depus eforturi pentru a satisface cererile tot mai mari ale creditorilor internaţionali, care trebuie îndeplinite dacă Atena vrea să evite un default la scară mare. Mesajul cel mai dur a venit din partea partea ministrului luxemburghez de Finanţe, Luc Frieden, care a declarat că Grecia trebuie să aleagă între reforme şi ieşirea din Zona Euro, subliniind că Atena trebuie să se decidă dacă acceptă o supraveghere sporită a conturilor sale de către UE. Parlamentele din Zona Euro ar putea fi invitate să aprobe un ajutor de 93,5 miliarde de euro pentru a începe restructurarea datoriei, în termen de câteva zile, dar vor discuta fondurile rămase pentru Guvernul elen la începutul lunii martie.

Grecia a făcut un pas mai aproape de îndeplinirea acestor cerinţe atunci când Antonis Samaras, şeful partidului de centru-dreapta Noua Democraţie şi prezumtiv viitor premier, a trimis o scrisoare de două pagini liderilor UE promiţând să pună în aplicare măsurile de austeritate incluse în programul de acordare a unui bailout de 130 de miliarde de euro. Scrisoarea, care a sosit împreună cu una similară de la fostul premier Georgios Papandreou, ce rămâne şeful Pasok, a fost cerută de liderii UE ca o condiţie a acordului. Dar scrisoarea a fost primită cu răceală la Bruxelles, în special în contextul în care Antonis Samaras şi-a reiterat poziţia că ar putea fi necesare modificări ale programului. Au existat indicii că un grup de guverne evaluate cu triplu A, printre care Germania, Finlanda şi Olanda, şi-au înăsprit poziţia faţă de Atena. În cursul unei teleconferinţe între miniştrii de Finanţe din Zona Euro, cele trei ţări au sugerat că ar putea dori scrisori suplimentare de la alte partide mai mici greceşti şi au discutat deschis posibilitatea de a amâna alegerile din Grecia. Preşedintele Greciei, Karolos Papoulias, a ripostat în cursul unei vizite la şefii militari de la Ministerul Apărării: „Suntem cu toţii obligaţi să lucrăm din greu pentru a depăşi această criză, dar nu putem accepta insulte din partea d-lui Schäuble. Cine este acest dl Schäuble ca să insulte Grecia?”, a declarat acesta. Preşedintele Papoulias a atacat şi alţi doi critici ai ţării sale, Olanda şi Finlanda.

Resentimentele faţă de atitudinea dură germană asupra neîndeplinirii de către Grecia a obiectivelor stabilite de UE şi FMI în schimbul ajutorului financiar au devenit larg răspândite în ultimele luni, în Grecia. Karolos Papoulias a jucat un rol important în a ajuta la formarea actualului Guvern de coaliţie de unitate naţională după ce precedenta administraţie socialistă s-a prăbuşit în noiembrie. Prerogativele sale ca democrat sunt puternice, în timp ce el a făcut de asemenea parte din mişcarea de rezistenţă împotriva juntei militare ce a condus Grecia din 1967 până în 1974.