Liderul partidului conservator elen Noua Democraţie, Antonis Samaras, a devenit prim-ministru al Greciei, după ce ieri a depus jurământul în faţa preşedintelui Carolos Papoulias. Puţin mai devreme, liderul Mişcării Socialiste Panelene (PASOK), Evangelos Venizelos, a anunţat succesul negocierilor, dând asigurări că Grecia are Guvern şi că acesta va încerca să renegocieze termenii acordului cu creditorii internaţionali. Din coaliţia de guvernământ mai face parte şi micul partid al stângii democrate Dimar, favorabil menţinerii în Zona Euro. Actualul preşedinte al Băncii Naţionale a Greciei, Vassilis Rapanos, este dat drept viitorul ministru de Finanţe în noul Guvern de coaliţie, după ce aceste trei partide au încheiat un acord de principiu.

Paralizia politică a accelerat fluxul de depozite scoase din băncile greceşti care se clatină şi a pus în aşteptare un efort finanţat de UE de recapitalizare a lor. Oamenii de afaceri din Grecia se plâng că nu mai pot obţine creditele de bază, chiar şi atunci când prezintă registre solide de comenzi. Înrăutăţind lucrurile, Guvernul, care controlează o mare parte a economiei elene, a încetat plata mai multor facturi. Luna trecută, statul elen datora aproape şapte miliarde de euro sectorului privat. Un fond de salvare de 174 miliarde de euro de la UE ar fi trebuit să ajute, dar a avut un efect neglijabil asupra economiei reale, deoarece cea mai mare parte a banilor pleacă din ţară imediat ce ajung, pentru a rambursa creditorii externi. Propriul studiu al Camerei de Comerţ arată că 68.000 de companii greceşti s-au închis în ultimele 17 luni şi se aşteaptă ca încă 36.000 să se închidă în următoarele 12 luni. Studiul prevede că economia se va contracta cu încă 7,8% în acest an, mai rău decât previziunea de declin de 6- 6,5% a celor mai mulţi economişti. Chiar şi turismul, o redută specifică economiei Greciei, are de suferit de pe urma incertitudinii politice, care a determinat turiştii să-şi anuleze rezervările.

Unele dintre aceste efecte sunt evidente. În contextul în care farmaciştilor greci li se datorează 370 de milioane de euro prin sistemele de asigurare de stat, de exemplu, unele medicamente au devenit insuficiente, iar pacienţii trebuie să plătească costul integral al medicamentelor prescrise. Criza de numerar pare să oblige companiile elene să renunţe la furnizorii europeni şi să se orienteze spre concurenţii chinezi, deoarece aceştia sunt dispuşi să ofere credite. Serviciul Medical reprezintă doar o fărâmă din ceea ce se întâmplă cu întreprinderile din Grecia, în contextul în care angrenajele economiei se opresc. După ce s-a poticnit în patru ani de recesiune, activitatea comercială a încetat în ultimele şase săptămâni, în contextul în care ţara a trecut prin două scrutine tulburi, iar viitorul său în Zona Euro atârnă încă în balanţă.