INCERTITUDINE Băncile cu capital integral sau majoritar străin, inclusiv subsidiarele instituţiilor de credit din afara graniţelor, aveau, la finele lui 2011, 83% din totalul activelor sistemului bancar din România, potrivit raportului anual publicat ieri de Banca Naţională a României (BNR). Din punct de vedere al ţărilor care deţin participaţii la capitalul social al băncilor autohtone, primele trei poziţii sunt ocupate în continuare de Grecia (22,9%), Austria (20,8%) şi, la mare distanţă, Olanda (11,5%). Datele BNR arată că, din momentul aderării României la Uniunea Europeană, 349 instituţii financiare străine au notificat intenţia de a desfăşura activitate bancară în ţara noastră, dintre care 230 bănci, trei instituţii financiare nebancare, 16 instituţii emitente de monedă electronică şi 100 instituţii de plată. Fără doar şi poate, România a fost un teren fertil pentru bancherii străini, care au prins începutul, apogeul şi, ulterior, moartea trendului consumist. Drept urmare, după cum notează oficialii BNR, e greu de crezut că vor pleca, chiar şi în contextul crizei bancare din Europa. „Ponderea deţinută de primele cinci bănci străine în volumul total al activelor este de circa 55%. Ele au 52% dintre credite şi 58% dintre depozite”, potrivit raportului băncii centrale. BNR notează că, şi în 2011, băncile locale au operat într-un mediu caracterizat de „austeritate şi incertitudine (asociate persistenţei efectelor crizei financiare şi economice internaţionale), încercând să reducă la minimum posibilele efecte de contagiune şi să se adapteze atât la cerinţele pieţelor financiare, cât şi la noul cadru de reglementare, orientat către consolidarea lichidităţii”.

FOAME DE BANI Astfel, performanţele sistemului bancar local au fost marcate de temperarea activităţii. Mai exact, activele totale ale sistemului au crescut cu numai 3,5%, în 2011, de la 341,94 la 353,91 miliarde lei. În consecinţă, intermedierea financiară (calculată ca pondere a activelor bancare în PIB) a scăzut uşor, de la 65,4 la 61%, un nivel încă redus comparativ cu alte state din Uniunea Europeană. În 2012, un impact major asupra pieţei bancare îl are şi noul regulament de creditare al BNR, care a paralizat practic segmentul creditului de consum în valută. Chiar şi aşa, creditarea nu a avut o evoluţie prea fericită, nici după ce BNR a redus dobânda-cheie de mai multe ori, până la minimul record de 5,25%. La acea vreme, guvernatorul Mugur Isărescu spunea că băncile care nu dau credite „fie n-au bani, fie nu vor să facă asta”. Lipsa de lichidităţi a sectorului bancar a devenit tot mai evidentă în ultimele luni, când incertitudinile privind finanţarea subsidiarelor româneşti de către băncile-mamă din străinătate au împins tot mai multe instituţii către operaţiunile repo (injecţii de lichiditate) ale băncii centrale.