Liderii din Zona Euro s-au întâlnit ieri, în cadrul unui summit de urgenţă, pentru a încerca să rezolve criza elenă şi să prevină extinderea sa către aşa-numitele economii periferice. Însă, existau diviziuni în rândul liderilor din Zona Euro, privind cea mai bună metodă pentru a rezolva criza. Atena a implementat, deja, o serie de măsuri de austeritate, inclusiv reduceri ale cheltuielilor şi creşteri ale taxelor, iar anterior luna aceasta a fost de acord să aplice acţiuni mai drastice pentru reducerea datoriei. Dar există senzaţia că nu este suficient. Singurul mod de a rezolva problema este restructurarea datoriei Greciei, consideră mulţi observatori. Germania a propus să i se permită Atenei mai mult timp să plătească, prin convertirea datoriei existente în noi obligaţiuni. Berlinul vrea ca investitori privaţi, în special bănci, să participe la restructurare. Însă Banca Centrală Europeană se opune vehement acestui plan, afirmând că o astfel de transformare ar reprezenta faliment din punctul de vedere al agenţiilor internaţionale de rating, ceea ce ar submina încrederea investitorilor în euro. O alternativă de a determina investitorii privaţi să contribuie la pachetul de salvare este introducerea unei noi taxe pentru bănci. Totuşi, o astfel de taxă ar fi foarte nepopulară în rândul băncilor.

Credite avantajoase. La summit-ul de ieri s-a hotărât că Fondul European de Stabilitate Financiară (EFSF) va furniza Greciei, Irlandei şi Portugaliei credite la dobânzi de 3,5% iar maturitatea împrumuturilor se va dubla de la 7,5 ani la cel puţin 15 ani, conform ”Wall Street Journal”. Liderii europeni iau în considerare şi o extindere a rolului EFSF pentru a ajuta statele din timp. Astfel, EFSF va putea acorda împrumuturi statelor în loc să aştepte până sunt penalizate de pieţele financiare. Grecia a primit primul său pachet de salvare în mai anul trecut, însă criza datoriilor subminează în continuare încrederea pieţelor globale în ea, unii analişti sugerând chiar că ameninţă viitorul euro. Politicienii şi investitorii cer o acţiune decisivă, pentru a ajuta la depăşirea acestei situaţii. ”Nimeni nu ar trebui să îşi facă iluzii; situaţia este foarte gravă”, a declarat, miercuri, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. ”Necesită un răspuns. Altfel, consecinţele negative vor fi resimţite în toate colţurile Europei şi dincolo de ea”, a adăugat el. Şi preşedintele SUA s-a implicat în acest dosar, sunând-o, marţi seară, pe Angela Merkel, pentru a sublinia importanţa rezolvării acestei probleme pentru refacerea economică globală. La rândul său, FMI a cerut liderilor europeni să ia măsuri rapide şi decisive. Amânarea lor ar fi foarte costisitoare pentru economia mondială, a avertizat FMI.