Circa 5.000 de greci au manifestat, sâmbătă, în centrul Atenei, la apelul comuniştilor, pentru a protesta împotriva măsurilor de austeritate ale Guvernului. După marş, manifestaţia s-a dispersat fără niciun fel de incident, spre deosebire de protestele de miercuri, când s-au înregistrat ciocniri cu forţele de ordine. Premierul Papandreou le-a cerut membrilor Parlamentului să ajungă la un acord naţional în privinţa crizei datoriilor cu care se confruntă ţara, avertizând că lipsa de solidaritate cu Guvernul creează nelinişte în întreaga zonă euro. Vorbind în debutul unei dezbateri programate să dureze trei zile, Giorgios Papandreou a afirmat că ţara se află într-un punct crucial şi riscă să ajungă la catastrofă, dacă nu ia măsuri. Premierul le-a cerut parlamentarilor să acorde votul de încredere Cabinetului remaniat şi noului ministru al Finanţelor, avertizând că imaginea de dezbinare face rău reputaţiei ţării. Giorgios Papandreou a spus că este nevoie şi de o reformă a sistemului politic şi a propus un referendum spre sfârşitul acestui an pe tema unor posibile schimbări ale Constituţiei. Cu toate acestea, politicenii din opoziţie, care nu sunt de acord cu planul de austeritate, au respins apelul şi au întrebat de ce populaţiei trebuie să i se ceară să facă noi sacrificii în van. Unii i-au cerut lui Papandreou să demisioneze şi să convoace alegeri anticipate.

Dezbaterea politică în Grecia are loc în timp ce la Luxemburg se întâlnesc miniştrii de Finanţe din zona euro pentru a discuta despre deblocarea celor 12 miliarde de euro din împrumutul contractat de Grecia, anul trecut. Grecia are nevoie de aceşti bani, ultima tranşă din împrumutul de 110 miliarde de dolari pe care l-a luat în mai anul trecut de la UE şi FMI, pentru a evita să intre în incapacitate de plată din cauza datoriilor enorme acumulate. Banii sunt condiţionaţi de implementarea unei serii de reforme interne dureroase, care au generat greve, mitinguri şi chiar violenţe. Mulţi dintre greci susţin că ţara ar trebui să intre, pur şi simplu, în incapacitate de plată, dar dacă s-ar întâmpla acest lucru, ar creşte costul împrumutului şi pentru alte economii din zona euro care sunt într-o situaţie dificilă, obligându-le să intre, la rândul lor, în incapacitate de plată. Sâmbătă, premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, şeful Eurogrup, a avertizat că situaţia din Grecia pune în pericol economiile a cel puţin alte cinci ţări din zona euro. Totodată, planul german de a cere unor investitori privaţi să preia unele datorii pare “o joacă cu focul”, este de părere Jean-Claude Juncker. Franţa, urmată la ceva distanţă de Germania, Marea Britanie, SUA, şi în mai mică măsură Italia, Elveţia, Japonia şi Spania sunt ţările cel mai mult expuse la criza datoriilor din Grecia. Cancelarul german Angela Merkel le-a cerut creditorilor privaţi să ajute la uşurarea crizei datoriilor Greciei. Premierul Papandreou vrea să crească taxele, să taie pensiile şi să privatizeze, ceea ce ar aduce ţării 28 de miliarde de euro în următorii patru ani, dar planurile sale au fost întâmpinate cu greve la nivel naţional şi violenţe pe străzile Atenei. Greciei i s-a dat termen-limită până la 29 iunie pentru a stabili un nou pachet de austeritate.