Guvernul grec şi-a reorientat, marţi, strategia către problema presantă a finanţării imediate a nevoilor, după ce creditorii săi internaţionali au aprobat, provizoriu, lista cu reforme economice prezentată de Atena, în pofida persistenţei unor îngrijorări. CE, BCE şi FMI au aprobat lista, marţi. Ulterior, un oficial din cadrul Ministerului grec de Finanţe a declarat că ţara sa a câştigat câteva săptămâni ca spaţiu de manevră, dar că autorităţile se confruntă acum cu presiunea implementării reformelor propuse. Însă o problemă şi mai urgentă este finanţarea cu o sumă estimată la 7,3 miliarde de euro a nevoilor aferente numai lunii martie. Oficialii eleni speră să emită bilete de trezorerie pentru a obţine banii, însă au nevoie de aprobarea BCE pentru a face acest lucru. De asemenea, Guvernul se poate sprijini pe rezervele din trezorerie rămase de la organele de stat sau ar putea să înceteze plata furnizorilor, crescând datoria. Însă este necesar ca Atena să depună eforturi pentru a-şi convinge creditorii că poate implementa reforme economice substanţiale.

            FMI a părut mai puţin optimist. Directoarea Fondului, Christine Lagarde, a afirmat că propunerea Atenei nu oferă asigurări clare că Guvernul intenţionează să pună în aplicare reformele vizate într-o serie de domenii-cheie. Ea a precizat că propunerea nu conţine angajamente clare în ceea ce priveşte revizuirea pensiilor şi dispoziţiile cu privire la ajustarea TVA. Preşedintele BCE, Mario Draghi, a apreciat, la rândul său, că sunt necesare detalii suplimentare. Între măsurile din lista de reforme, a cărei versiune finală a fost trimisă la Bruxelles marţi dimineaţă, Guvernul îşi asumă angajamentul să combată evaziunea fiscală şi corupţia, să revizuiască cheltuielile statului şi să introducă ”măsuri de abordare a crizei umanitare din ţară”. ”Cele mai multe dintre acţiunile planificate în programul umanitar nu vor avea un efect fiscal negativ”, se arată în scrisoarea Atenei.

            Oficiali guvernamentali au subliniat marţi că, în afară de timp, Grecia a câştigat și dreptul de a nu impune măsuri de recesiune, precum continuarea tăierii pensiilor şi creşterea valorii TVA, măsuri la care s-a angajat Guvernul precedent. Un oficial de la Ministerul grec al Fnanţelor a apreciat că este vorba despre un moratoriu de patru luni, în timpul căruia Atena nu va adopta acţiuni unilaterale, iar creditorii nu vor insista asupra măsurilor de austeritate. Guvernul elen se confruntă totodată cu presiuni din interior, după ce unii miniştri şi-au exprimat rezervele faţă de propunerea Atenei în cadrul unei şedinţe de Cabinet, marţi. Ministrul Energiei, Panayiotis Lafazanis, ar fi obiectat faţă de angajamentul Atenei de a nu anula privatizările.