Ieri, în Grecia a avut loc primul tur al alegerilor locale, percepute drept un test la jumătatea mandatului pentru coaliţia dreapta-socialişti a lui Antonis Samaras, în faţa partidului stângii radicale Syriza, şi un barometru politic înaintea alegerilor europene. Câteva milioane de alegători au fost chemaţi să aleagă cu majoritate absolută 325 de primari şi 13 preşedinţi de regiuni, dar toţi ochii au fost îndreptaţi spre culoarea ce va domina harta electorală: albastrul partidului conservator al premierului sau roşul Syriza, formaţiune condusă de Alexis Tsipras.

Ultima lor confruntare data din alegerile legislative din iunie 2012. Stânga radicală, care până atunci abia întrunea 5% din voturi, se vedea propulsată ca a doua forţă politică a ţării, cu 27% din voturi, clasându-se după Noua Democraţie (ND), de dreapta, care obţinea 30%. Doi ani mai târziu, spectrul “Grexit” a dispărut, ţara urmând să întoarcă pagina celor şase ani de recesiune, dar continuarea unei politici de austeritate şi creşterea şomajului la peste 26% au uzat coaliţia lui Antonis Samaras, care guvernează împreună cu socialiştii. Dacă scrutinul local se polarizează pe duelul între Noua Democraţie şi Syriza, acestea fiind cot la cot în sondaje, în jurul a 20 de procente, el arată şi o atomizare a peisajului politic după mai multe decenii de bipartism.

Înainte de izbucnirea crizei datoriilor, la sfârşitul lui 2009, conservatorii şi socialiştii Pasok aveau circa 80% din voturi. Aceste alegeri locale au văzut însă o explozie a numărului de candidaturi independente. În principalele oraşe ale ţării, Atena şi Salonic, candidează doi independenţi, Georges Kaminis şi Yannis Boutaris, aleşi în 2010 cu susţinerea taberei de centru-stânga, care îşi devansează în mare măsură adversarii. Printre candidaţii pentru Primăria Atenei figurează şi Ilias Kassidiaris, deputat şi purtător de cuvânt al partidului neonazist Zori Aurii, inculpat, ca majoritatea parlamentarilor partidului, pentru participare la “o organizaţie criminală”, după două crime imputate membrilor formaţiunii. Partidul Zori Aurii este creditat cu peste 10% din intenţiile de vor, situându-se pe locul al patrulea, şi a ales ca afiş electoral o fotografie cu şeful său încătuşat, încadrat de poliţişti, realizată în momentul arestării sale, în septembrie.

Pariul Syriza la Atena este să fie prezent în al doilea tur. Acesta este obiectivul şi în nouă din 13 regiuni. Marea victorie a stângii radicale ar fi să câştige regiunea Atenei (Attica), ce reuneşte 30% din corpul electoral, în faţa actualului preşedinte, susţinut de socialiştii din Pasok, redenumit Măslin. Pasok a câştigat opt dintre cele 13 regiuni în urmă cu un an. Partidul a suferit însă o implozie şi în prezent este creditat cu 5% din intenţiile de vot. Spaţiul lăsat gol stimulează apetitul în special al noului partid To Potami, lansat în urmă cu câteva săptămâni de un prezentator de televiziune. În ultima săptămână de campanie, stânga şi conservatorii au dramatizat miza, revenind la accentele din 2012. Această dilemă riscă să lase indiferenţi mulţi alegători, fiind de aşteptat o rată mare a absenteismului, la fel ca la precedentele alegeri locale, când acesta a fost în jur de 60%.