Preşedintele societăţii pentru Cultura Românească Mihai Eminescu din Cernăuţi, Vasile Bâcu, spune că românii din Ucraina beneficiază de învăţământ şi presă în limba maternă, însă unii părinţi preferă învăţământul în ucraineană, motivând că limba română nu mai are perspective în Ucraina. Situaţia îngrijorează asociaţiile româneşti din Ucraina şi în special din regiunea Cernăuţi, care depun eforturi pentru a demonstra că româna este în primul rând limba maternă şi o limbă europeană, cu care se poate ajunge departe. Preşedintele societăţii pentru Cultura Românească Mihai Eminescu din Cernăuţi asigură că românii respectă limba şi orânduirea de stat, însă nu va fi niciodată de acord cu faptul că româna nu are perspective.

O altă problemă este aceea a limbii moldoveneşti, care are mai multe rădăcini în regiunea Odesa, dar a ajuns şi în Bucovina, unde există lideri de organizaţii care, în schimbul unor promovări din partea autorităţilor locale ucrainene, susţin că există două limbi. Întrebat cum îşi explică această situaţie, de ce aceste persoane se declară moldoveni, şi nu români, Vasile Bâcu a declarat că „rădăcina problemei este în fosta Basarabie şi sunt foarte mulţi care au fost educaţi la sovietici”.

În ceea ce priveşte relaţia cu autorităţile ucrainene, preşedintele societăţii pentru Cultura Românească Mihai Eminescu din Cernăuţi spune că nu există probleme formale, deoarece legislaţia ucraineană se raportează aproape 100% la legislaţia europeană. Referitor la relaţia cu oficialii de la Bucureşti, preşedintele societăţii pentru Cultura Românească Mihai Eminescu din Cernăuţi consideră că ar fi necesară în primul rând o monitorizare a activităţii tuturor societăţilor din Ucraina şi mai mult efort diplomatic în ceea ce priveşte relaţiile dintre cele două state.

Situaţia românilor din Ucraina a reprezentat unul dintre punctele fierbinţi în relaţiile dintre Bucureşti şi Kiev, mai ales în condiţiile în care Ucraina nu permite dubla cetăţenie. La începutul anului 2009, autorităţile de la Kiev şi Bucureşti conveniseră ca monitorizarea interguvernamentală privind respectarea drepturilor minorităţilor din Ucraina şi România să fie reluată în cursul acelui an, însă discuţiile nu s-au concretizat. Lucrările Comisiei mixte privind monitorizarea situaţiei minorităţilor română şi ucraineană au fost întrerupte pe o perioadă nelimitată. Comunitatea românilor se concentrează cu precădere în trei zone din Ucraina, în Transcarpatia, Cernăuţi şi Odesa. Comunitatea românofonă reprezintă a treia etnie ca pondere din Ucraina, după ucraineni şi ruşi, numărând circa 410.000 de persoane, între care 151.000 de români şi 258.600 de „moldoveni”.