Angajaţii Penitenciarului de Maximă Siguranţă Poarta Albă au intrat ieri, în grevă japoneză. Aceştia au purtat banderole albe pe mîini, în semn de protest faţă de problemele cu care se confruntă la ora actuală sistemul din care fac parte: subfinanţarea, condiţiile grele de lucru, refuzul autorităţilor de a-şi onora obligaţiile legale şi lipsa de transparenţă decizională şi de colaborare cu organizaţiile sindicale. “Oamenii cer să li se plătească orele suplimentare şi să se aloce fonduri pentru achitarea datoriilor pe care Penitenciarul de Maximă Siguranţă Poarta Albă le are în acest moment faţă de furnizorii de energie electrică, apă şi alimente. Restanţele acumulate pînă în acest moment ating suma de 16 miliarde lei vechi”, a declarat insp. Gabriel Botezan, purtătorul de cuvînt al Penitenciarului Poarta Albă. Greva japoneză a fost declanşată în penitenciarele din întreaga ţară. Reprezentanţii sindicatelor au avertizat, ieri, că activitatea va fi diminuată cu două treimi începînd din luna august, dacă pînă atunci Guvernul nu le va satisface revendicările. Preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (FSANP), Sorin Dumitraşcu, a anunţat că sindicaliştii se vor întîlni astăzi, la Guvern, cu premierul şi cu miniştrii Finanţelor, Justiţiei şi Muncii, pentru a discuta despre situaţia din sistem. În cazul în care dezbaterile nu vor duce la niciun rezultat, sindicaliştii sînt hotărîţi ca, pe data de 15 iulie, să picheteze sediul Ministerului Justiţiei, urmînd ca pe 30 iulie să declanşeze greva de avertisment. În cele din urmă, spun ei, dacă aceste forme de protest nu vor avea niciun efect, în luna august se va recurge la sistarea a două treimi din activitate

Concret, sindicaliştii au explicat că sistemul penitenciar are, în momentul de faţă, un deficit de 112 milioane de lei (15% din buget), bani care ar fi necesari pentru plata unor facturi la utilităţi. Aproximativ 25 de penitenciare au primit, la începutul anului, somaţii de încetare a asigurării unor utilităţi în caz de neplată a facturilor, a explicat Dumitraşcu. În plus, spun reprezentanţii sindicatelor, condiţiile de lucru în penitenciare sînt „degradante şi umilitoare”, riscurile înfruntate de paznici şi bolile pe care aceştia le-ar putea dezvolta în timpul muncii sunt ignorate de autorităţi, iar „protecţia este doar un text în lege”, se arată într-un document de presă ce cuprinde revendicările sindicaliştilor. Aceştia spun că Ministerul Justiţiei şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) au promovat măsuri fără consultarea sau anunţarea organizaţiilor sindicale, în absenţa unor evaluări corecte. Un exemplu ar fi reprofilarea penitenciarelor, măsură ce a necesitat majorarea cheltuielilor de funcţionare. Ştefan Teoroc, preşedintele Sinidactului Naţional al Lucrătorilor de Penitenciare (SNLP), s-a declarat deranjat de faptul că angajaţii penitenciarelor sînt consideraţi „bugetari de lux”, în condiţiile în care salariul de bază este de 1.700 de lei pe lună. El a explicat că, în contextul crizei economice, sindicaliştii nu cer neapărat plata salariilor de merit sau a primelor, dar vor o compensare pentru orele suplimentare pe care sînt nevoiţi să le efectueze. Potrivit legii, acest lucru se poate face prin acordarea de timp liber sau a unor sporuri. „Noi am fi de acord cu timp liber, dar aşa ceva nu e posibil. Poate dacă s-ar ocupa posturile vacante din sistem şi s-ar găsi modalităţi de plată a salariilor”, a spus Teoroc. Conducerea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) a anunţat ieri, că este dispusă să discute cu sindicaliştii, precizînd că instituţia „depune eforturi deosebite” pentru a le satisface acestora cererile „legitime”.