Dacă în preajma marilor evenimente politice din ultimii ani, Executivul promitea salariaţilor şi pensionarilor nemulţumiţi de situaţia dezastruoasă prin care trecea România schimbarea radicală a condiţiilor de viaţă, în această toamnă, Palatul Victoria a schimbat macazul. Prinşi între refuzul categoric al liberalilor de a scoate vreun ban pentru creşterea salariilor în Educaţie, deşi acelaşi Guvern a aruncat cu pomeni electoarale în şase milioane de pensionari, şi încercarea preşedintelui Băsescu de a-şi atrage de partea sa intelectualii, profesorii rămîn acum şi fără presiuni, şi fără bani. După ce Executivul a decis, prin Ordonanţă de Urgenţă, ca termenul de aplicare a legii privind majorarea cu 50% a salariilor profesorilor să fie programat pînă la 1 aprilie 2009, motivînd că va găsi alte soluţii în cazul în care Parlamentul va respinge legea, marile confederaţii sindicale au dezgropat securea războiului. Considerînd „incredibilă şi unică în lume” decizia Guvernului de a amîna aplicarea legii de majorare a salariilor, cadrelor didactice au anunţat mari acţiuni de protest, ameninţînd chiar cu greva generală. Nici salariaţii din celelalte sectoare bugetare nu s-au lăsat mai prejos, astfel că după o întîlnire la sediul CNSLR-Frăţia, ieri, federaţiile sindicale din Sănătate, Administraţia publică şi mass-media au decis declanşarea acţiunilor de protest premergătoare grevei generale. Sectorul bugetar din CNSLR - Frăţia reprezintă cel mai important segment de personal din această categorie la nivel naţional, astfel că, pe 3 noiembrie, Federaţia „Spiru Haret” (FSH) va intra în grevă generală pe timp nelimitat. “Este incredibil ce a făcut Guvernul, niciunde în lume nu s-a mai întîmplat aşa ceva, ca un Guvern să amîne sau să nu aplice o lege prin ordonanţă de urgenţă. Este o bătaie de joc mare faţă de învăţămînt”, a declarat ieri, preşedintele FSH, Gheorghe Isvoranu. Pe de altă parte, liderul Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţămînt (FSLI), Aurel Cornea, a declarat că prin această decizie “Guvernul şi-a tăiat singur craca de sub picioare” şi nu crede că PNL va mai intra în Parlament. Cornea a spus că va da în judecată Guvernul şi îi va convoca pe toţi liderii din teritoriu pentru a hotărî care sînt acţiunile de protest viitoare, ameninţînd cu greva generală. “Nu vom accepta încălcarea flagrantă a dreptului la o salarizare decentă a personalului din învăţămînt. În aceste condiţii, în perioada imediat următoare, vom recurge la forme extreme de protest, mergînd pînă la greva generală”\", a precizat Aurel Cornea.

Sanitarii se pregătesc de grevă, sindicaliştii FEN mai aşteaptă

Preşedintele CNSLR-Frăţia, Marius Petcu, a declarat că ştafeta grevelor va fi dusă mai departe, pe 11 noiembrie, cînd Federaţia Sanitas va organiza un miting de protest în Capitală la care vor participa circa 10.000 de oameni. Totodată, pe 13 noiembrie, funcţionarii publici membri ai Federaţie SED LEX vor intra şi în grevă generală pe timp nelimitat. “Este pentru prima dată cînd federaţiile sindicale ale bugetarilor şi-au unit eforturile pentru a face presiuni asupra Guvernului în vederea respectării legii. Dacă pînă în data de 20 noiembrie, Ordonanţa de Urgenţă prin care sînt stopate creşterile salariale în învăţămînt nu va fi anulată în cadrul unei sesiuni extraordinare a Parlamentului, unde noi vom fi prezenţi, atunci pe data de 20 se va intra în grevă generală pe tot sectorul bugetar”, susţine Marius Petcu. La acţiunile de protest ale sidicaliştilor CNSLR-Frăţia vor participa şi sindicatele din mass-media, care la rîndul lor au declanşat conflictul de muncă şi au început strîngerea de semnături pentru greva generală, a afirmat Cristi Godinac, preşedinte al Federaţiei Române a Jurnaliştilor MediaSind.

Pe de altă parte, Federaţia Educaţiei Naţionale (FEN) decide, vineri, programul acţiunilor de protest corelate cu ale celorlalte federaţii, peste trei sferturi din membri fiind de acord cu greva generală. În urma referendumului FEN, declanşat pe 23 octombrie, 82,74% s-au pronunţat pentru greva generală pe termen nelimitat. “Membrii FEN aşteaptă ca parlamentarii care au votat această lege să dea dovadă de responsabilitate şi consecvenţă şi să se reunească de urgenţă pentru a respinge ordonanţa Guvernului. Este singura cale de a face dovada că votul lor nu a fost doar un demers electoral şi de a preîntîmpina declanşarea unui conflict social de maximă gravitate”, susţin sindicaliştii. FEN a mai anunţat, ieri, că va participa la discuţiile de la MECT, în urma invitaţiei primite de la ministrul Educaţiei, Anton Anton, după ce liderul organizaţiei, Cătălin Croitoru, care a aderat la PD-L, a fost schimbat. Prerogativele executive din cadrul FEN au fost preluate de preşedinţii executivi, Teodor Fîrţonea, Horia Simaşchevici şi Ioan Leon Naroşi, sub coordonarea lui Constantin Ciosu.

Cercetătorii, în stradă pe 19 noiembrie

Sindicaliştii din cercetare-proiectare vor organiza, în 19 noiembrie, de Ziua Cercetătorului, un miting în faţa sediului Ministerului Educaţiei, cerînd să fie anchetaţi toţi cei care “au privatizat ilegal” institutele de cercetare. Preşedintele Federaţiei Sindicatelor Lucrătorilor din Cercetare-Proiectare (FSLCP), Radu Minea, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că la această actiune vor participa cel puţin 100 de persoane. “Mulţi dintre cei care au cumpărat de la AVAS institutele de cercetare nu au respectat domeniul de activitate, fiind vîndute terenurile pentru construcţia de ansambluri rezidenţiale sau clădiri de birouri, iar cercetătorii, personalul institutelor, şi-au pierdut locul de muncă. Noii proprietari erau obligaţi printr-o hotărîre de Guvern din 2004 să păstreze obiectul de activitate al institutelor”, a precizat Minea. Liderul FSLCP a amintit şi de problema legată de fondurile destinate cercetării. “În ultimii ani, trebuia să se aloce 1% din PIB, dar s-au acordat în jur de 0,4-0,6%”, a mai spus Minea. Cîteva zeci de sindicalişti din cercetare au pichetat, în 12 martie, sediile Ministerului Educaţiei şi Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică, cerînd independenţa domeniului, buget separat pentru cercetare şi revizuirea tuturor actelor normative elaborate între 2005 şi 2008 în acest sector. Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică (în prezent ministru al Educaţiei), Anton Anton, i-a primit atunci pe liderii sindicaliştilor pentru 15 minute, timp în care aceştia i-au reamintit care sînt nemulţumirile lor. Ulterior, preşedintele FSLCP a intrat, trei zile, în greva foamei, în faţa Palatului Cotroceni, declarînd că a recurs la acest protest deoarece era singurul gest pe care putea să-l facă, cu repercusiuni doar asupra sa. El spunea atunci că nu se aşteaptă la un răspuns din partea autorităţilor.

BNS se opune majorării salariilor tuturor bugetarilor

Chiar dacă înţelege nemulţumirile sindicaliştilor, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin, nu susţine solicitările CNSLR-Frăţia de majorare a salariilor tuturor bugetarilor cu 50%, pe care le consideră “aberante”. Liderul sindical consideră că nu se poate aplica o majorare tuturor categoriilor de bugetari, pentru că unii au salariu de 700 de lei şi alţii de 5.000 de lei şi este imposibil să se majoreze la toţi cu acest procent. “Nu pot susţine aberaţii, iar aplicarea legii aşa cum a fost votată de Parlament este o aberaţie. La unii se poate aplica majorarea de 50%, la alţii nu, alţii trebuie să stea pe loc, pentru că o creştere cu 50% la toată lumea înseamnă o creştere cu 100%, iar cînd ai un buton politic în spate este simplu”, a precizat Costin. Deloc impresionat de războiul social declarat de sindicate, premierul Tăriceanu îi acuză de lipsă de onestitate pe liderii marilor confederaţii sindicale. “Sînt salariile, cu sporurile, spor de dirigenţie, ore suplimentare, cîte şi mai cîte de care nu vorbesc nimic. Şi nu e onest. Nu e corect să procedăm în felul ăsta. Eu nu spun că salariile sînt mari. Fiecare, sigur, îşi doreşte să cîştige cît mai bine. Dar totul trebuie relaţionat cu posibilităţile economiei”, a declarat Tăriceanu, referindu-se la salariile cadrelor didactice. Acesta a mai afirmat că toţi bugetarii sînt plătiţi din impozitele achitate de ei şi că toate sectoarele doresc să trăiască mai bine, însă trebuie să ne raportăm la realităţile economice. “Nu sînt chiar aşa de uşor de clătinat, nu mă sperie nici faptul că vor să facă grevă generală. Trebuie să înţeleagă fiecare cetăţean din România că totul se obţine cu efort şi cu solidaritate”, a declarat Tăriceanu.

Părinţii, neutri în această „luptă politică”

Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi - Învăţămînt Preuniversitar (FNAP-IP) vrea să rămînă neutră în „lupta politică” ce priveşte majorarea salariilor cadrelor didactice, adresîndu-i în schimb premierului Tăriceanu mai multe întrebări la care nu aşteaptă “nici de această dată un răspuns”. FNAP-IP şi-a anunţat neutralitatea ca răspuns la solicitarea premierului ca membrii comitetelor de părinţi din şcoli să se pronunţe asupra oportunităţii anulării investiţiilor în schimbul majoărării salariilor. „În această luptă politică dorim să vă reamintim că la mijloc stau copiii noştri, ei sînt carnea de tun aruncată în calea intereselor dumneavoastră, a politicienilor”, se arată într-un comunicat al FNAP-IP. Potrivit federaţiei, pentru a putea întreba reprezentanţii părinţilor dacă apreciază ca oportune măsurile de anulare a investiţiilor în educaţie, trebuie ca Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (MECT) şi Guvernul să asigure o transparenţă totală în ce priveşte bugetul alocat pentru Educaţie, modul în care s-a cheltuit, cît s-a consumat şi cîţi bani sînt în continuare alocaţi şi neutilizaţi. De asemenea, FNAP-IP îi adresează premierului Tăriceanu mai multe întrebări. Reprezentanţii federaţiei îl întreabă pe premier cînd au fost consultaţi părinţii despre modul de gestionare a bugetului MECT astfel încît sa fie implicaţi acum. Ei doresc să afle de la premier “dacă există bani pentru investiţii”, de ce unele, deşi începute, stagnează de luni de zile în diferite faze, punînd în pericol viaţa copiilor, pentru că MECT a blocat sumele alocate şi de ce, după atîtea promisiuni, nu s-a implementat proiectul descentralizării conform căruia salariile cadrelor didactice se stabilesc în funcţie de performante şi sînt la latitudinea managementului şcolii, apreciind că astfel putea fi evitată aceasta situaţie de criză.