Vaccinurile împotriva gripei A/H1N1, gata în curînd, însă în cantităţi limitate

Testele clinice ale vaccinurilor împotriva pandemiei de gripă A/H1N1 sînt în plină desfăşurare în toată lumea, iar laboratoarele anunţă că vaccinul va fi pus repede pe piaţă, însă în cantităţi prea mici pentru a satisface solicitările în primele luni. „Aprovizionarea va fi extrem de limitată timp de cîteva luni”, a estimat, vineri, la Beijing, directorul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Margaret Chan. Potrivit OMS, 25 de laboratoare lucrează la producerea vaccinului, dintre care cele mai mari şapte asigură 85%. Printre ele se numără Sanofi-Pasteur (Franţa), lider mondial în domeniul vaccinurilor, GlaxoSmithKline (GSK, Marea Britanie), Novartis (Elveţia) şi Baxter (SUA). Laboratoare naţionale lucrează şi în China (nu mai puţin de 11), Brazilia şi România. Va fi pentru prima dată în istoria pandemiilor gripale cînd un vaccin va fi utilizat la scară largă. În 1918 (50 de milioane de morţi) acesta nu exista, în 1957 şi 1968 a apărut prea tîrziu. Recent, au fost puse la punct noi tehnologii, iar capacităţile de producţie au fost mărite de patru ori în cursul ultimilor doi ani, relevă un studiu. Potrivit OMS, marile laboratoare ar putea produce împreună maximum 94 de milioane de doze pe săptămînă - în condiţiile în care tulpina are un randament bun. Pentru moment, aceasta nu este suficient de bună decît pentru vaccinurile împotriva gripei sezoniere, dar în scurt timp ar putea fi furnizate şi alte tulpini. Numărul comenzilor este deja destul de mare, numai în emisfera nordică fiind solicitate peste un miliard de doze, potrivit OMS. Franţa, care are 64 de milioane de locuitori, a comandat 94 de milioane de doze, la care se adaugă şi o pre-comandă de 36 de milioane de doze, pentru a putea asigura, la nevoie, două injecţii pentru o persoană. SUA au comandat 195 de milioane, Spania, 37 de milioane. Prima ţară din lume care a fost afectată, Mexic, a solicitat un împrumut de 400 de milioane de dolari de la Banca Mondială pentru a cumpăra 20 de milioane de doze - la o populaţie de circa 107 milioane de locuitori. Potrivit angajamentelor laboratoarelor, ţările bogate vor fi primele servite. “Avantajul merge către bogăţie”, regretă Margaret Chan. Ce va mai rămîne pentru ţările în curs de dezvoltare? “O întrebare critică”, apreciază OMS. Laboratorul Sanofi-Pasteur s-a angajat să livreze OMS 10% din producţia sa de maximum 100 de milioane de doze, iar GSK 50 de milioane de doze. Acestea sînt însă foarte departe de nevoile Organizaţiei. După ce vor primi autorizaţiile de punere pe piaţă, lucru care ar trebui să se întîmple foarte repede, primele vaccinuri ar trebui să poată fi comercializate pînă la începutul lunii octombrie, cu o creştere progresivă a numărului lor. Baxter - care a primit comenzi pentru numai 80 de milioane de doze - a anunţat că a finalizat producţia primelor loturi de Celvapan, care pot fi produse ceva mai repede, dat fiind că provin din culturi pe bază de celule. Compania începe să le livreze primilor săi clienţi, aşteptînd autorizaţiile de punere pe piaţă. Firma chineză Sinovac a anunţat, la finalul primelor teste, un vaccin care ar fi eficient de la administrarea primei doze. GSK intenţionează să facă primele livrări în luna septembrie. Novartis estimează că din toamnă, Sanofi-Pasteur, din noiembrie/decembrie. SUA au anunţat recent că, pînă la jumătatea lunii octombrie, ar putea dispune de numai 45 de milioane de doze, în loc de 120 de milioane cît prevăzuseră, din cauza problemelor de producţie şi distribuţie a laboratoarelor. În cazul unui număr insuficient de doze, fiecare ţară va trebui să-şi aleagă populaţiile prioritare. “Vaccinarea persoanelor cu risc permite diminuarea complicaţiilor grave ale patologiei lor preexistente”, subliniază epidemiologul Antoine Flahault.

Gripa H1N1 ar putea afecta relansarea economiei prin creşterea absenteismului angajaţilor

Gripa H1N1 ar putea afecta relansarea economiei mondiale, în pofida avansului burselor din ultima perioadă, prin impactul negativ asupra companiilor prin creşterea numărului de angajaţi care absentează de la serviciu, a anunţat OMS. Efectul asupra economiei al virusului H1N1, este, însă, dificil de estimat cu precizie, a adăugat instituţia. Pînă în prezent, aproximativ 1.800 de persoane, din 170 de ţări, au decedat din cauza gripei H1N1, potrivit celor mai recente date ale OMS. Economiştii întîmpină dificultăţi în a aprecia consecinţele pandemiei asupra economiei mondiale, afectată de cea mai gravă recesiune de după al doilea război mondial, din cauza incertitudinilor legate de gravitatea şi răspîndirea virusului. “În măsura în care gravitatea gripei H1N1 rămîne moderată, nu ne aşteptăm la un impact major asupra economiei. Cea mai mare ameninţare este rata ridicată a absenteismului (de la locul de muncă - n.r.)”, a declarat purtătorul de cuvînt al Fondului Monetar Internaţional, Simonetta Nardin. În opinia experţilor Băncii Mondiale (BM), gripa H1N1 ar putea determina o scădere a Produsului Intern Brut (PIB) mondial cu 0,7-4,8%, în funcţie de severitatea pandemiei. La un PIB mondial de 55.000 de miliarde de dolari în 2009, gripa nouă ar putea costa între 384 miliarde de dolari şi 2.633 miliarde de dolari.

Franţa anunţă primele două decese la persoane care nu prezentau riscuri

O femeie în vîrstă de 46 de ani şi un bărbat în vîrstă de 30 de ani au murit din cauza gripei A/H1N1 în Noua Caledonie, marcînd primele două decese înregistrate de Franţa ale unor persoane care aparent nu prezentau riscuri. Bărbatul a decedat la 21 august ca urmare a unei pneumopatii provocate de gripa A/H1N1. A doua zi, femeia a murit, de asemenea, din cauza unei pneumopatii provocate de gripa A/H1N1. Spre deosebire de precedentele victime franceze, cei doi pacienţi nu prezentau niciun factor cunoscut de risc. În acelaşi timp, Institutul francez pentru monitorizare sanitară a anunţat, ieri, decesul unei femei în vîrstă de 56 de ani, purtătoare a virusului gripei A/H1N1, care prezenta „multipli factori de risc”. Femeia a murit într-un centru pentru adulţi handicapaţi din Landes, în sud-vestul ţării. În total, zece pacienţi infectaţi cu virusul A/H1N1 au murit în Franţa: doi pe continent, cinci în Noua Caledonie şi trei în Polinezia franceză.