Administrarea noilor vaccinuri împotriva gripei A/H1N1 va trebui monitorizată cu foarte mare atenţie

Vaccinurile împotriva gripei A/H1N1, care vor apărea treptat pe piaţă, vor fi produse noi, care ar putea avea efecte secundare neaşteptate şi care vor trebui monitorizate, potrivit autorităţilor în domeniul sănătăţii. Acestea estimează totodată că avantajele unui vaccin sînt mai mari decît eventualele riscuri. Nu se pot “şti exact efectele secundare”, apreciază reţeaua de experţi a “Infovac”, înfiinţată de medicii pediatri. “Infovac” a remarcat că vaccinuri similare dezvoltate împotriva gripei aviare, “cu aceiaşi adjuvanţi”, provoacă “mai des relaţii inflamatorii intense decît vaccinurile tradiţionale împotriva gripei sezoniere”. Pentru această reţea, “nu este încă posibil să excludem riscul rar (între unu şi zece la un milion) al efectelor nedorite, neobişnuite sau grave”. Dacă toată populaţia metropolitană a Franţei se vaccinează, cum doreşte Ministerul Sănătăţii, aceasta ar însemna între 60 şi 600 de cazuri cu efecte secundare grave. În opinia directorului general a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Margaret Chan, testele clinice în curs vor oferi informaţii privind efectele secundare posibile ale acestor vaccinuri. Ea aminteşte că sindromul Guillain-Barre, boală neurologică gravă, “survine cu o frecvenţă de un caz la un milion de persoane vaccinate”. “Riscăm să avem aşa ceva”, adaugă ea.

Vaccin creat prea repede!?

De menţionat că un sindicat al infirmierilor francezi se teme de “un vaccin creat prea repede”, cu compuşi “susceptibili de a declanşa boli autoimune”. “Remediul riscă să fie mai grav decît boala”, afirmă sindicatul naţional al infirmierilor (SNPI), cerînd ca pacienţii să semneze un document prin care consimt să li se administreze medicamente experimentale. Peste jumătate din personalul sanitar din Hong Kong s-a declarat reticent în faţa vaccinării, potrivit unui studiu, iar 30% din infirmierele britanice au refuzat să se vaccineze, potrivit unui sondaj publicat într-o revistă de specialitate. Unii medici amintesc de precedentul american din 1976, cînd de teama unei epidemii de gripă porcină a fost începută o vaccinare în masă şi ulterior oprită din cauza sindromului Guillain-Barre. În opinia lui Vincent Enouf, din cadrul Centrului naţional pentru gripă al Institutului “Pasteur”, nimic nu a dus la concluzia că în 1976, cazurile de Guillain-Barre au avut “legătură cu vaccinarea”. Pe de altă parte, biologul Michele Rivasi apreciază, de asemenea, că riscurile vaccinării par să fie ignorate, în timp ce experimentul a fost foarte limitat. Aceasta menţionează în special adjuvanţii care stimulează imunitatea. Preşedintele Comisiei tehnice pentru vaccinare, Daniel Floret, apreciază că riscul bolilor autoimune provocate de aceşti adjuvanţi este “teoretic şi nu a fost demostrat”, dar consideră legitimă luarea în calcul a acestuia. În opinia sa, ar fi mai pertinent să se utilizeze vaccinuri fără adjuvanţi, în special pentru femeile gravide. “Controlul calităţii pentru producţia de vaccinuri antigripale s-a îmbunătăţit semnificativ din 1970”, porivit OMS, care aminteşte totuşi că monitorizarea strictă în urma administrării vaccinului va fi indispensabilă.

Al treilea deces în Franţa metropolitană

Un bărbat de 64 de ani, purtător al virusului gripei A/H1N1, a decedat, sîmbătă, în sudul Franţei, ridicînd la trei numărul victimelor acestei boli în zona metropolitană, a anunţat Institutul de supraveghere medicală (InVS) din departament. “Acest pacient era spitalizat cu probleme respiratorii şi prezenta factori de risc multipli”, a precizat InVS. La 30 august, Franţa număra 14 decese în total, dintre care două în zona metropolitană, două în Reunion, şapte în Noua Caledonie şi trei în Polinezia. Numărul cazurilor de gripă A/H1N1 în Franţa metropolitană este estimat la circa 5.000.