„Lupta” cadrelor medicale privind implementarea în rândul populaţiei a ceea ce se numeşte prevenţie, ci nu tratare pe ultima sută de metri, pare să nu se mai termine. Un studiu realizat de compania de cercetare de piaţă GfK România în perioada 2 - 9 august arată că, pentru români, medicul de familie rămâne principala sursă de informare sigură şi specializată, atunci când au nevoie de o recomandare în contextul prevenţiei unei boli. În acelaşi timp, reclamele TV, prietenii, sfaturile venite din partea farmacistului, rămân surse puternice de informare pentru toţi cei care ajung la un moment dat să se confrunte cu o boală contagioasă, cum este, de exemplu, gripa sezonieră. Românii consideră gripa \'o răceală mai gravă\', nefiind conştienţi de gradul ridicat de contagiozitate şi de posibilitatea apariţiei complicaţiilor sau chiar a decesului. Chiar şi cei care ştiu că în trecut pandemiile de gripă au făcut ravagii, cel mai frecvent optează pentru un tratament „după ureche”, administrându-şi singuri combinaţii de medicamente. Aspirina şi antibioticele sunt medicamentele pe care românii le iau frecvent atunci când au gripă, neştiind că există contraindicaţii în acest sens. Tratamentele şi remediile naturiste, leacurile băbeşti şi tradiţionale sunt încă la modă pentru mulţi dintre români. Pentru a preveni pe cât posibil transmiterea gripei, românii spun că ştiu ce trebuie să facă: să îşi acopere gura şi nasul cu un şerveţel atunci când tuşesc sau strănută şi să se spele des pe mâini. Percepţia generală despre vaccinuri reflectă faptul că pentru mulţi din români acestea reprezintă încă un mister. „Vaccinarea antigripală este singura metodă de prevenţie activă. Cu toţii realizăm o prevenţie la nivel bazal prin alimentaţie, îmbrăcăminte, evitarea contactului cu persoane infectate, însă, pentru a preveni efectiv boala, trebuie ca organismul să se apere împotriva bolii, iar acest lucru este posibil doar prin vaccinare antigripală. Vaccinarea împotriva gripei oferă o protecţie de aproximativ 70-90% împotriva manifestării clinice a bolii în rândul adulţilor sănătoşi cu vârsta cuprinsă între 18 şi 59 de ani”, a declarat conf. dr. Monica Luminos, medic pediatru specialist boli infecţioase. Cu toate că vaccinarea antigripală anuală este considerată drept cea mai eficientă modalitate de a preveni infecţia gripală şi complicaţiile acesteia, tendinţa românilor este aceea de a accepta numai vaccinurile recomandate de Ministerul Sănătăţii şi prevăzute în Programele Naţionale şi care sunt recomandate ferm de către medici sau autorităţi (vaccinurile din Calendarul de Vaccinări prevăzut în Programul Naţional de Imunizări pentru copii, vaccinurile de tip ,,tratament\' - rabic şi tetanic, vaccinurile împotriva bolilor tropicale). Românii simt nevoia unor repere solide - medici, date din studii ştiinţifice, exemple pozitive, care să le ofere încredere atunci când iau în considerare vaccinarea. Vaccinarea antigripală se recomandă a fi efectuată în lunile septembrie şi octombrie (înaintea apariţiei epidemiei de gripă), deoarece organismul are nevoie de cel puţin două săptămâni de la vaccinare pentru a se instala protecţia şi a fabrica anticorpi împotriva virusului.