Gripa poate favoriza atacurile cardiace, dar vaccinul ar proteja pacienţii al căror risc cardiovascular este stabilit. Sînt necesare eforturi pentru a încuraja vaccinarea bolnavilor cu boli cardiace şi a diabeticilor, întrucît diabetul creşte riscul de infract. Acest lucru poate fi deosebit de important, în contextul ameninţării unei duble lovituri epidemice a virusului pandemic A H1N1 şi a gripei sezoniere, precum şi în contextul preconizărilor potrivit cărora mult mai multe persoane vor contracta gripa, în emisfera nordică.

Complicaţiile cardiace ale infecţiei gripale, cum ar fi miocardita (afectarea virală a muşchiului cardiac) sînt cunoscute, dar rolul virusurilor gripale ca agent de provocare a infarctelor este mai puţin clar. O echipă de epidemiologi britanici au analizat 42 de publicaţii, dintre care 39 de studii, apărute în perioada 1932-2008. Aceştia au stabilit o asociere coerentă între gripă şi atacurile cardiace, dar mai slabă pentru decese. Studiile la nivelul populaţiei arată o creştere a deceselor cauzate de bolile cardiace sau a atacurilor cardiace în timpul perioadelor de circulaţie a virusului gripal. Creşterea mortalităţii, observată în perioada de epidemie gripală şi datorată bolilor cardiovasculare este în medie de ordinul de 35 pînă la 50%. Puţine studii au încercat să determine dacă vaccinarea îi ajută pe bolnavii cardiaci. Datele disponibile sugerează că vaccinarea ar avea un efect protector.

În Marea Britanie, pentru sezonul de iarnă 2008-2009 vor fi vaccinaţi doar 47,2% dintre pacienţii suferind de afecţiuni cronice. Rolul virusurilor gripale ca agenţi provocatori ai atacurilor cardiace nu este clar. Acestea ar putea cauza inflamaţii acute severe, susceptibile să destabilizeze la unii pacienţi plăcile de ateroscleroză (depozite de grăsime), ceea ce poate duce la obstrucţionarea arterelor coronariene (arterele care hrănesc inima), provocînd astfel infarcte (distrugerea unor zone din muşchiul cardiac, privat de irigarea sanguină).