Una dintre marile probleme ale acestui secol este utilizarea excesivă a antibioticelor, ceea ce a dus şi la marea problemă a pacienţilor cu boli rezistente la antobiotice. Aceştia sunt, practic, condamnaţi la moarte. Şi încă una grea.

Nu există dubii, antibioticele reprezintă probabil cel mai mare progres medical al ultimului secol. În cei 75 de ani de când sunt utilizate, ele au salvat sute de milioane de vieți, au scurtat durata suferințelor prin infecții şi, în numeroase alte cazuri, au prevenit apariția unor sechele ale infecțiilor. Nu există nicio îndoială: antibioticele pot salva vieți. Însă nu în general, ci doar cu recomandare medicală foarte serioasă. Nu toate bolile pot fi tratate cu antibiotice şi, dacă le luaţi fără a avea recomandări, vă puteţi face mult mai rău. Astfel, antibioticele rezolvă infecții bacteriene cum sunt cele gastro-intestinale (cu E. coli, Helicobacter pylori, salmonela), respiratorii (otită, faringită, pneumonie), infecții ale pielii etc. Dar nu sunt niște pastile-minune care pot trata orice. Gripa şi răceala sunt infecţii peste care antibioticele nu ne ajută să trecem. Aceste două boli sunt cauzate de virusuri, nu de bacterii, iar virusurile nu sunt distruse de antibiotice, potrivit romaniatv.net.

La fel ca în cazul altor medicamente, utilizarea antibioticelor poate produce efecte nedorite. Candidozele şi diareea severă pot fi astfel de consecințe ale unui tratament cu antibiotic. Mai mult, aşa cum spuneam mai sus, apare pe o scară tot mai largă rezistența bacteriilor față de antibioticele la care sunt expuse. Iar infecțiile determinate de bacteriile rezistente la antibiotice sunt mai greu de tratat, antibioticele folosite anterior nu mai sunt eficiente şi va fi nevoie de antibiotice mai toxice şi mai costisitoare; în unele cazuri, rămân foarte puține soluții pentru tratamentul infecțiilor cu bacterii rezistente, arată aceeaşi sursă.

ATENŢIE! ANTIBIOTICELE TRATEAZĂ NUMAI INFECȚII BACTERIENE!

Dacă folosim antibiotice eronat sau când nu este nevoie de ele, atunci toate aceste riscuri apar fără a avea niciun beneficiu din administrarea lor. De aceea, ar trebui să recurgem la ele doar când ne sunt de folos, în acele infecții care răspund la tratamentul cu antibiotice. Pentru bacteriile care produc septicemii, rezultatele furnizate de aproape 20 de spitale din țara noastră indică în mod constant în ultimii ani (2012-2015) niveluri ale rezistenței mai mari decât cele din majoritatea statelor Uniunii Europene. Potrivit Ministerului Sănătăţii, în ultimii ani, s-au comunicat cele mai mari niveluri ale rezistenței la principalele antibiotice utilizabile pentru stafilococul auriu, pentru Pseudomonas aeruginosa (piocianic) şi unele dintre cele mai mari pentru bacterii de spital precum Acinetobacter, Klebsiella pneumoniae, dar şi pentru unele care produc infecții în afara spitalelor: Escherichia coli (principala cauză de infecţii urinare), pneumococ (principala cauză de pneumonii, sinuzite, otite), enterococi.

Antibioticele tratează numai infecții bacteriene. Dacă ai o infecție virală - cum e gripa, răceala -, ele nu te vor ajuta, dimpotrivă. Gripa şi răceala sunt infecţii peste care antibioticele nu te ajută să treci. Aceste două boli sunt cauzate de virusuri, nu de bacterii, iar virusurile nu sunt distruse de antibiotice. Te vei simți mult mai bine dacă bei mai multe lichide, te odihneşti suficient şi foloseşti medicamente care elimină simptomele. Din păcate, în multe cazuri se administrează antibiotice pentru aceste boli, ceea ce: nu ne va ajuta să ne vindecăm mai repede; ar putea face să ne simțim poate chiar și mai rău, dacă apar efectele secundare amintite: diareea postantibiotică, candidoze etc. În plus, putem selecta apariția bacteriilor rezistente în propriul organism, cum ar Escherichia coli, care ne poate cauza ulterior o infecție urinară mai greu de tratat.