Cetăţenii cu drept de vot din Groenlanda au votat masiv în favoarea regimului de autonomie extinsă care deschide calea către independenţa acestei insule strategice din Oceanul Arctic, aflată sub hegemonia Danemarcei de 300 de ani. Potrivit rezultatelor oficiale ale referendumului organizat marţi, care nu reprezintă o surpriză, 75,5% dintre locuitorii Groenlandei au votat în favoarea autonomiei extinse, iar 23,5% împotrivă. În total, 39.000 de alegători din 80 de sate şi oraşe au mers la urne. ”Groenlanda a primit un mandat pentru a merge mai departe spre obţinerea independenţei”, a declarat Hans Enoksen, şeful Guvernului local. El a mulţumit poporului groenlandez pentru ”acest frumos rezultat”.

Pe lîngă dreptul la autodeterminare şi recunoaşterea ca popor, conform dreptului internaţional, regimul negociat de Guvernul de la Nuuk cu Danemarca le acordă groenlandezilor dreptul la gestionarea propriilor resurse (petrol, gaze, aur, diamante, uraniu, zinc, plumb). În plus, limba groenlandeză va deveni limbă oficială. Insula are o populaţie de 57.000 de locuitori, dintre care 50.000 sînt inuiţi, iar 7.000 danezi care locuiesc în Nuuk. Groenlanda beneficiază din 1979 de autonomie internă. La Nuuk, capitala în care locuieşte un sfert din populaţie, emoţia se putea citi în special pe faţa persoanelor în vîrstă. Focurile de artificii au brăzdat cerul, chiar înainte de aflarea rezultatelor finale. ”Este o zi de sărbătoare, o zi istorică, pe care o aşteptam de mulţi ani. Era momentul să ne recuperăm drepturile şi libertăţile furate strămoşilor noştri, un popor de vînători liberi şi mîndri, al căror pămînt a fost colonizat”, a spus un fost pescar, David Brandt, rezumînd frustrările acumulate timp de generaţii. În opinia fostului şef al Guvernului groenlandez, Lars-Emil Johansen, unul dintre fondatorii regimului de autonomie internă, în 1979, ”dorinţa de a-şi regăsi mîndria, de a-şi putea ridica fruntea după atîtea nedreptăţi suferite în trecut, i-a determinat pe aborigeni să voteze în masă”.

Unii dintre groenlandezi nu sînt de acord cu noul regim. ”Nu avem mijloacele financiare pentru a ne asuma responsabilităţile pe care Danemarca ni le-a înapoiat. Şi este o iluzie să credem că resursele din subsol, încă ipotetice, vor pune bazele economiei noastre, lucru necesar pentru a obţine independenţa”, a declarat preşedintele Partidului Democrat, Jens Frederiksen. Potrivit estimărilor oamenilor de ştiinţă americani, în apele insulei se află importante rezerve de hidrocarburi, în special la Polul Nord. Acestea sînt, însă, rîvnite de mai multe state, în condiţiile în care încălzirea globală din ultimii ani ar putea facilita exploatarea lor. În teritoriul acoperit în proporţie de peste 80% de calotă glaciară se află 10% dintre rezervele de apă dulce ale planetei. Însă, Groenlanda este zona cea mai ameninţată de fenomenul încălzirii globale în Oceanul Arctic.