Casa Albă a confirmat că şeful comandamentului militar din Irak a elaborat un plan de reducere a efectivelor americane din această ţară, subliniind însă că planul reprezintă doar o opţiune. Preşedintele Bush a anunţat că s-a întîlnit cu generalul George Casey, şeful comandamentului din Irak, reiterînd că orice decizie de reducere a trupelor va fi luată în funcţie de condiţiile din teren.

Grupările armate irakiene angajate în contacte indirecte cu preşedintele Jalal Talabani au cerut calendarul de retragere a trupelor străine, ca o condiţie pentru aderarea la proiectul de reconciliere naţională al premierului Nuri al-Maliki, a declarat, marţi, un parlamentar kurd. Contactele stabilite prin intermediari între preşedintele Talabani şi grupările armate sînt menite să le determine pe acestea din urmă să depună armele, în cadrul unui proiect de reconciliere naţională propus de prim-ministru. Grupările armate au stabilit o serie de contacte, prin intermediari, cu americanii, dar nu au furnizat alte detalii. Lideri tribali irakieni au anunţat la rîndul lor că premierul al-Maliki s-a întîlnit cu lideri sunniţi din exil, în cadrul procesului de reconciliere naţională.

Cotidianul "The New York Times" relata în ediţia de sîmbătă că generalul George Casey a elaborat un plan de reducere iniţială a trupelor în luna septembrie şi de diminuare a numărului brigăzilor de luptă de la 14 la cinci sau şase pînă la sfîrşitul anului 2007. În prezent, în Irak sînt detaşaţi 130.000 de militari americani. Casa Albă a subliniat însă că planul nu este definitiv. Preşedintele Bush a afirmat, în mod repetat, în ultimii ani, că trupele occidentale vor fi retrase pe măsură ce autorităţile irakiene vor putea să îşi asume tot mai mult controlul. Acesta a argumentat că retragerea prematură a trupelor ar reprezenta o trădare a poporului irakian, transmiţînd un semnal de slăbiciune inamicilor Statelor Unite.

În acest sens poate fi interpretată seria de atentate ce i-au vizat în principal pe şiiţi, soldată cu 56 de morţi. Explozia unei motociclete-capcană, în piaţa din Kharnabat, localitate situată la circa 70 de kilometri la nord de Bagdad, s-a soldat cu 18 morţi şi 20 de răniţi. La Hilla, oraş cu majoritate şiită, aflat la 100 de kilometri la sud de capitala irakiană, un atentat cu bombă s-a soldat cu şapte morţi şi 56 de răniţi.

Saddam, inculpat pentru genocid împotriva kurzilor

Cel de-al doilea proces al lui Saddam Hussein şi al altor şase acoliţi va începe pe 21 august, la Bagdad. De această dată, fostul dictator irakian va înfrunta acuzaţiile de genocid împotriva kurzilor. În acest dosar, ei vor fi judecaţi pentru campania cunoscută cu numele de cod Anfal, declanşată în anii '80 împotriva kurzilor din Irak. Actualul proces al lui Saddam Hussein, în care este judecat pentru masacrarea în anul 1982 a 148 de şiiti din satul Dujail, va fi reluat pe 10 iulie. Şedinţa va fi consacrată pledoariilor apărării şi ar putea fi ultima a unui proces ce durează de opt luni.

În ultima înfăţişare, procurorul general al Înaltului Tribunal Penal irakian, Jaafar al-Mousawi, a cerut pedeapsa cu moartea pentru Saddam Hussein, pentru fratele vitreg al acestuia, Barzan al-Tikriti, pentru fostul vicepreşedinte Taha Yassin Ramadan şi pentru fostul preşedinte al fostului Tribunal Revoluţionar, Awad al-Bandar.