Mă încearcă sentimentul că Traian Băsescu parcă s-ar fi hotărât, prin atitudinea sa şi declaraţiile publice pe care le face din când în când, să ilustreze câteva din marile proverbe ale înţelepciunii universale, fie că sunt de origine românească, fie că provin de pe alte meleaguri… Recentele comentarii sau dezvăluiri lansate în stilul său caracteristic într-un interviu acordat postului B1TV, pe care toată lumea îl consideră “oficiosul prezidential”, alături de cotidianul “Evenimentul Zilei”, exemplifică de minune bănuiala mea şi stau sub egida proverbului folosit ca titlu al acestui editorial. Dacă eu m-aş fi încumetat vreodată să scriu în rubrica de faţă că asistăm la “bolşevizarea Partidului Democrat Liberal” aş fi primit o sumedenie de huiduieli şi insulte în ediţia on-line a Telegrafului din partea suporterilor prea puţin educaţi sau prea pătimaşi ai acestui partid. Dar când însuşi “tătucul” vorbeşte despre partidul său “de suflet” în asemenea termeni necruţători, tuturor detractorilor mei le îngheaţă degetele pe tastatura calculatoarelor şi fac “ciocul mic”, cum exclama o deputată PDL în legislatura trecută! Aşadar, chiar idolul vostru, fraţilor, a pus degetul pe rană şi a apăsat!... Mai rămâne să vedem cât puroi politic se va scurge din “trupul” democrat-liberal după un astfel de şoc, deoarece cangrena este foarte mare şi putrefacţia electorală se află într-o stare periculos de avansată. Parcă nici nu-mi vine să cred că am trăit ziua în care Băsescu afirmă public că “pupilul” înfiat de el, anume Emil Boc, adică “onestul” şi “soldatul credincios”, dacă mai ţineţi minte caracterizările prezidenţiale cu care a fost categorisit premierul anul trecut, îşi face o “găşcuţă” în PDL, pregătindu-se în acest fel pentru viitoarele alegeri interne din partid. Acest diminutiv, respectiv “găşcuţă”, mi se pare ucigător prin expresivitatea sa, căci este exact pe măsura staturii fizice şi politice a primului-ministru. Ca să ai o “gaşcă”, îţi trebuie şi “cohones”, dar şi “dimensiuni” pe măsură, nu-i aşa!? Dacă Băsescu nu aruncă în ochii noştri cu nisip, atunci mie îmi miroase a remaniere guvernamentală drastică şi cât se poate de curând, fiindcă PDL-ul mai are puţin şi ajunge în situaţia Titanicului îndrăgostit de un iceberg, vorba lui Mircea Dinescu, ceea ce “comandantul” va încerca să evite cu orice preţ, ca orice “tătuc” grijuliu… Să-nfloriţi, dacă tot a venit primăvara!